Opinii

Nu m-ar mira prea tare dacă după analiza legii dării în plată, preşedintele Iohannis nu o promulgă şi o retrimite în Parlament

Nu m-ar mira prea tare dacă după analiza legii dării...

Autor: Andreea Paul

25.11.2015, 17:31 3724

Proiectul de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost azi adoptat în Camera Deputaţilor

Efectele aplicării acestei legi sunt mixte. Nu m-ar mira prea tare dacă, după analiza ei, Preşedintele Iohannis nu o promulgă şi o retrimite în Parlament. 

Evident că această lege va crea o asimetrie pe termen scurt în favoarea debitorilor actuali. De ce? Pentru a corecta distribuirea anterioară a riscurilor şi obligaţiilor, la fel de grav asimetrice, in defavoarea debitorilor. Realitatea a zeci de mii de familii este dura din acest punct de vedere. Daca sunt in imposibilitatea de a-si plati ratele si opteaza pentru returnarea casei cumparate cu imprumut, oricum situatia acelor familii ramane grava in absenta spatiului locativ, chiar daca aceasta noua lege ii va deroba de datoriile restante, obiectiv vorbind. Un alt risc pe termen scurt este ca cei care s-au creditat ipotecar pentru a revinde casele achizitionate la preturi mai mari in plin boom imobiliar isi vor arunca achizitiile cu pierderile aferente in bratele bancilor. Aceasta e categoria 'smecherilor care au vrut sa faca afaceri cu banii bancilor' si care vor beneficia de noul cadru legal.

Pe termen mediu si lung, aplicarea acestei legi va ingreuna mult creditarea ipotecara a viitorilor potentiali beneficiari, de buna-credinta, in cautarea unei case. Pe de alta parte, aspectul pozitiv este ca protejeaza clientii vulnerabili de capcana creditarii ipotecare facile, asa cum s-a intamplat 'din plin' in trecut.

Dacă arde o casa nu predai cenuşa la banca. Te asiguri şi imparţi corect riscurile. De acest principiu declarat, dar neaplicat just pana acum, trebuie să ne îngrijim pe termen lung. 

Activitatea de supraveghere a sistemului bancar este un bun public şi independenţa politicii monetare trebuie însoţită de responsabilitate faţă de interesul public. Pentru a le garanta pe cele două, începând cu acest an, cer să facem o dezbatere parlamentară publică la prezentarea raportului anual al BNR, cu experţi, cu profesori universitari şi academicieni, cu patronate si sindicate deopotriva - o audiere publică de profil, aşa cum se întâmplă în Parlamentul European renumitele 'public hearings'.

Totusi sunt niste lucruri care trebuie recunoscute de care BNR:

1. Am avut cele mai mari diferente intre dobanzile la credite si depozite din Europa si cele mai mari rate de credit neperformante din UE, iar aici rolul BNR ca supraveghetor a fost major. De pilda, BCE a facut lucruri considerate deunazi tabu. BNR este autoritate a statului roman si trebuia sa faca ceea ce trebuia din timp pentru a controla iresponsabilitatea sistemului bancar.

2. Reprezentanti ai BNR au afirmat public ca niciodata bancile nu au fost salvate de catre stat, uitand de Bancorex, uitand de ce au insemnat impozitele neplatite la stat de catre Albina s.a.m.d.

3. Sa nu uitam nici ca bancile constituiau provizioane si nu mai plateau impozite la buget in plina criza economica cand era atat de mare nevoie de ele pentru iesirea din cea mai severa criza economica si financiara, pentru plata salariilor si pensiilor. 

4. Salturile in zona redistribuirii riscurilor la creditele ipotecare prin negocieri individuale intre debitori si creditori, in conditiile dinamicii cursului francului elvetian si nu numai, nu au fost suficiente, ceea ce a generat nevoia interventiei publice in favoarea clientilor vulnerabili. 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO