• Leu / EUR4.7729
  • Leu / GBP5.5580
  • Leu / USD4.3160
Opinii

Nu vă fie frică, preţurile pică

Nu vă fie frică, preţurile pică

Autor: Cristian Socol

10 mai 2015 4346

Anuntul facut de BNR privind posibila stagnare / reducere generalizata a preturilor la bunurile de consum in urmatorul an si jumatate a atras dezbateri aprinse in media. Este o veste buna sau proasta? E rau sau e bine? Cine castiga, cine pierde?

Am fost intrebat de ce guvernatorul BNR - domnul Mugur Isarescu – era atat de serios cand a facut anuntul cu privire la estimarile BNR privind inflatia aproape de zero, chiar cu perioade de deflatie in urmatorul an. A aparut imediat dilema – este o veste buna sau proasta? Este simplu de explicat. In primul rand, seriozitatea este o caracteristica definitorie a bancherilor centrali in contextul in care bancile centrale se bazeaza pe reputatie si credibilitate, pe consistenta si consecventa. In al doilea rand, anuntul facut de BNR este una dintre cele mai bune vesti din ultimul an. Si am cateva argumente pentru a sustine aceasta afirmatie.

1.     O veste excelenta pentru consumatorii romani. Dupa mai mult de 50 de ani de inflatie – ascunsa in perioada comunista si la vedere in ultimii 25 de ani – a venit momentul ca romanii sa beneficieze de cresterea puterii de cumparare si prin scaderea preturilor. Avand in vedere ipoteza reducerii preturilor de la 1 iunie 2015 si tinand cont de ultimul comunicat al Institutului National de Statistica  privind cresterea puterii de cumparare cu 6% martie 2015 /martie 2014 ne asteptam ca la sfarsitul anului sa observam cresterea puterii de cumparare a salariilor cu procente cuprinse intre 12% si 15% iar la pensii o crestere a puterii de cumparare cuprinsa intre 10 si 12%.

2.     Posibilele perioade de deflatie (reducere generalizata a preturilor) nu inseamna automat ca Romania intra in deflatie persistenta (gaura neagra, asa cum o numea Paul Krugman). Este doar o deflatie temporara, cu efecte mai degraba pozitive decat negative, nu trebuie sa ne ingrijoram ca tara noastra va avea parte de cercul vicios al deflatiei persistente cu care s-a confruntat Japonia – de exemplu – 10 ani chiar 20 de ani. Nu e cazul sa facem comparatii proaste prin exagerarea unui proces temporar ca fiind unul permanent.

3.     Da, Romania intra si ea temporar in randul celor 12 tari din UE cu deflatie sau in grupul celor 6 tari din UE cu inflatie zero. Nu suntem singurii care ne confruntam cu acest proces dar avem cateva puncte tari fata de tarile amintite mai sus.

4.     Spun ca avem niste puncte tari in principal in sensul ca Romania nu se confrunta cu problema pierderii totale a potentei bancii centrale in a lupta cu inflatia/deflatia persistenta. Noi nu avem o rata a dobanzii de politica monetara nula (sau aproape de zero) – asa cum au BCE si multe dintre bancile centrale din UE si in plus mai avem marja de manevra rezonabila si in ceea ce priveste reducerea ratelor rezervelor obligatorii. Deci, spre deosebire de alte banci centrale, Banca Nationala a Romaniei nu are “mainile legate”.

5.     Pana la urma deflatia este rea doar atunci cand reflecta o cerere agregata in scadere (pe fondul unei inclinatii reduse de consum, specifica perioadelor de criza) si este corelata intr-adevar cu o crestere anemica (stag-deflatie), procesul de dezintermediere financiara si o rata ridicata a somajului. Deflatia persistenta reflecta si caderea productiei industriale. Cu rate ale dobanzii de politica monetara aproape de zero, probabilitatea aparitiei deflatiei este cu atat mai ridicata. Deflatia este asociata adeseori cu crizele / panicile bancare, pe fondul cresterii creditelor neperformante. Toate bune, insa niciun indiciu nu ne indica o Romanie in pericolul deflatiei persistente.

6.     Optimismul (increderea) consumatorilor romani este in continua crestere deci nu exista pericolul pentru o reducere a cererii agregate la pachet cu o economie deprimata, cu marea majoritate a indivizilor amanand repetat si masiv cumpararea de bunuri in anticiparea unor preturi mai mici. Nu suntem in situatia aceasta, din contra, studiile arata ca avem o nevoie reprimata de a mari consumul de bunuri.

7.     Inca avem o rata reala a dobanzii pozitiva (din nou situatie diferita de situatia multor economii europene) ceea ce nu afecteaza puternic comportamentul de economisire. Marja de profit a producatorilor incumba rezerve consistente ceea ce inseamna ca o perioada temporara de reducere a preturilor nu va afecta consistent stimulentul producatorilor de a face investitii. Profitul total va creste prin volume de vanzari mai mari, chiar daca la o marja de castig mai mica.

8.     Actiunile Bancii Centrale Europene (prin injectiile consistente de lichiditate), revenirea pe crestere a pretului petrolului, plafonarea efectului cresterii importurilor de alimente din cauza blocadei impuse Rusiei dar si rezervele de inflatie reprimata prin amanarea liberalizarii in domeniul energiei sunt doar cativa factori care ne confera liniste in perspectiva deflatiei temporare. 

9.     Romania trebuie sa se obisnuiasca cu “macroeconomia cifrelor mici” inainte de aderarea la Zona Euro. Deficit bugetar de 1,8% din PIB, deficit de cont curent de 0,5% din PIB plus inflatie de 0,8% din PIB inseamna cel mai bun tablou macroeconomic postdecembrist, proces de natura sa solicite decidentii de politici macroeconomice (Guvernul si BNR) pentru a efectua reglaje fine dar, pe de alta parte, o matrice macro sustenabila care sa stimuleze o crestere economica sanatoasa pe termen mediu si lung.

 
Cele mai citite ştiri
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7729
Diferență: 0,3764
Ieri: 4.7808
Azi: 4.3160
Diferență: 1,0323
Ieri: 4.3144
Azi: 5.5580
Diferență: 0,5463
Ieri: 5.5850
Azi: 4.3412
Diferență: 0,9534
Ieri: 4.3531