Opinii

Nu vă lăudaţi cu bani în plus la buget când centura Capitalei este un dezastru

Nu vă lăudaţi cu bani în plus la buget când centura Capitalei este un dezastru

Autor: Sorin Pâslaru

07.04.2015, 00:05 1821

Premierul  Victor Ponta a anunţat că veniturile bugetare pe primele trei luni ale anului sunt mai mari decât cele aşteptate cu circa 3 miliarde de lei, deci cu aproximativ un miliard de lei pe lună.

De aici ar rezulta spaţiul fiscal pentru reducerea TVA înainte de 1 ianuarie 2016.

Vestea ar fi bună. Însă oamenii aşteaptă, pe lângă un guvern care să strângă bani mai mulţi la buget faţă de prognoze, un  guvern care să execute ceea ce au ei nevoie: drumuri, infrastructură de sănătate şi de educaţie.

La doi ani de la rezilierea contractului cu Bechtel pentru auto­strada Transilvania, abia ieri a fost anunţat noul constructor pentru unul din tronsoane rămas neterminat: Suplacu de Barcău - Borş.

Cu toate schimbările politice din ultimii cinci ani, Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR) a rămas o instituţie anchilozată, care are pe mână un buget de 1,8 miliarde de euro în fiecare an, dar se mişcă precum un melc.

Ce folos să ai excedent bugetar, dar maşinile să stea înţepenite pe centura Bucureştiului pentru care nu există niciun termen rezonabil de modernizare la patru benzi iar ciotul de autostradă între Bucureşti şi A3 (Autostrada Bucureşti - Ploieşti) să nu fie nici acum terminat?

Se mai ştie ceva de Comarnic - Braşov? Sau, vorba de astă-toamnă a actualului ministru al transporturilor Ioan Rus, „ori ne ducem înainte, ori ne ducem înapoi“ încă vreun an?

În loc să-l cheme săptămânal în şedinţă de guvern pe şeful CNADNR şi să-l chestioneze asupra primelor cinci proiecte de infrastructură pe care România le aşteaptă de 20 de ani să fie finalizate, premierul Ponta tot mizează pe scăderea fiscalităţii.

Este bună intenţia. Însă incapacitatea guvernului de a administra cele 48 mld. euro venituri la Bugetul Consolidat îi face pe oameni să fie cei mai neîncrezători din Europa la adresa politicii guvernamentale.

În pofida ofensivei anchetelor, senzaţia generală este în continuare că angajaţii statului român lucrează pentru ei şi nu pentru contribuabili.

Poate că nu sunt bani destui pentru autostrăzi sau pentru un metrou direct între aeroportul Henri Coandă şi centrul Capitalei aşa cum au făcut deja bulgarii la Sofia, dar este inacceptabil ca nici măcar site-ul CNADNR care prezintă lucrările de infrastructură în desfăşurare să nu fie la zi.

Luni 6 aprilie 2015, tronsonul de autostradă Braşov - Făgăraş de 53 de kilometri figura cu „termen estimat finalizare“ în 2013, în construcţia americanilor de la Bechtel (!?).

Dacă nici pentru actualizarea unui site nu sunt resurse şi capacitate organizatorică, atunci ce să mai ceri construcţii de autostrăzi şi viaducte la timp?

Nu poţi să te agăţi numai de scăderea taxelor ca să arăţi eficienţa administraţiei.

Timidele încercări de eficientizare şi de corelare între banii alocaţi şi obiectivele atinse care au fost încercate în ultimii ani nu au fost duse la capăt.

Plăţile instituţiilor publice nu sunt urmărite, rezultatele nu sunt analizate trimestrial  pe fiecare ordonator de credit, prea puţine rapoarte pe baza cărora să se propună măsuri sunt puse pe masă în şedinţele de guvern.

Multe intenţii, puţine fapte.

AFACERI DE LA ZERO