Cea mai mare miza a acordului cu FMI si Comisia Europeana este reluarea finantarii de catre banci, dar bancile nu vor actiona pana nu vor simti ca pierd cota de piata in fata competitorilor.
Oficialii romani ar urma sa se intalneasca cu reprezentantii celor mai mari banci straine din Romania pentru a obtine garantia ca banii care vor fi eliberati in sistem de catre BNR vor merge in finantarea economiei romanesti.
Dar cea mai mare problema a obtinerii unei garantii privind continuarea finantarii economiei este ca nu poate fi data. Nicio banca din lume nu poate garanta ca in situatia in care un proiect nu mai este finantabil va continua sa-l finanteze.
Este o iluzie pur si simplu gandul ca o banca va continua sa finanteze o afacere unde, spre exemplu, actionarii au inchis portile si au plecat in lume cu milionul de euro obtinut pentru achizitia de utilaje. Cine va face diferenta intre o astfel de afacere si una in care marja de profit a scazut doar din cauza scumpirii finantarii si firma respectiva este scoasa din joc? Tot functionarii bancii, si nu ai statului.
Bancile trebuie amenintate cu disparitia pentru a fi fortate sa reinceapa finantarea. Pana nu vor vedea ca pierd cota de piata, ca pierd clienti, ca nu mai au din ce sa-si plateasca salarii sau bonusuri nu vor actiona.
La limita, statul roman ar putea sa propuna constituirea unui fond de stat de finantare a afacerilor care nu mai au posibilitatea de a obtine credite de la banci, din care banii sa fie alocati pe principiul alocarii fondurilor europene. Sau, si mai simplu, statul poate finanta direct economia prin sistemul de finantare la UE interpunandu-se in momentul acordarii finantarii ca si furnizor in locul UE. Adica noi luam banii de la Comisia Europeana, 3, 5 sau cate miliarde de euro or fi, iar cand dosarele de finantare pe diversele programe primesc acordul, in loc sa tragem din banii din bugetul UE, plateste statul roman din aceste fonduri obtinute acum de urgenta, iar UE isi pastreaza banii in contul rambursarii imprumutului de urgenta.
Pentru ca Romania va trebui sa ramburseze banii atrasi acum de la CE, spre deosebire de fondurile europene, nerambursabile.
Printr-un artificiu financiar de acest fel, am avea garantia ca banii de la UE din imprumutul de urgenta trec direct in economie - in infrastructura, in companii, in agricultura. Nu putem trece cu vederea ca unul din cei doi creditori cu care negociem, Comisia Europeana, are fata de Romania un angajament de 30 mld. euro pentru perioada 2007-2014. Si daca tot avem acest mecanism de injectie de bani in economie pe baza de dosare, de ce nu l-am folosi?
Sistemul atragerii de fonduri de la UE, nerambursabile, este practic primul sistem de finantare a economiei pe principii concurentiale, de competitie intre dosarele depuse, dar nebancar. In general economia are doua surse de finantare: statul si bancile. Insa de la 1 ianuarie 2007 (si de fapt chiar mai recent, prin fondurile de preaderare) a aparut finantarea de la UE.
Finantarea de la UE, prin constructia sa, are rigoarea bancara, adica este pe baza de dosare si punctaje, dar pe de alta parte este nerambursabila.
Bancile trebuie sa vada ca exista posibilitatea sa ramana fara business ca sa reia creditarea. Sa se teama fie de alte banci, fie de alte sisteme care le-ar putea inlocui.
Iar experienta bancilor din Romania arata ca doar competitia misca piata. In 2000, doar cinci lei din depozitele atrase de la populatie de catre banci se intorceau inapoi la populatie sub forma de credite. Bancile mari ignorau clientela formata din persoane fizice.
A trebuit sa intre doua banci mici, Alpha Bank si Volksbank, pe piata creditelor imobiliare pe termen lung in valuta, mai intai pe 10 ani si numai pentru cei care aveau salarii indexate in valuta si mai aduceau si un girant, ca si colosii bancari de atunci din Romania, BCR, BRD sau Bancpost, sa se miste si sa creeze produse pentru populatie.
Cu toata bunavointa statului si chiar a insesi conducerii bancilor, pana cand din calcule nu vor reiesi profituri in caz de implicare si pierderi in caz de neimplicare creditarea nu va fi reluata la parametri optimi.
Sorin Paslaru -redactorul sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
