Opinii

O rectificare bugetară cu bucluc. Cine plăteşte pentru estimarea greşită a veniturilor?

O rectificare bugetară cu bucluc. Cine plăteşte pentru estimarea greşită a veniturilor?

Autor: Sorin Pâslaru

10.01.2017, 20:29 5587

Încurcătura provocată de rezultatele sub estimări ale veniturilor la bu­ge­tul consolidat al statului pe 2016 arată ce volatilă a rămas, după 20 de ani de re­forme şi restructurări, execuţia bugetară.

Sub orice ministru de finanţe şi sub orice partid de la putere, cu Gheorghe Gherghina sau nu la comandă -  cel numit „tatăl“ bugetului  timp de un de­ce­niu, cât a fost secretar de stat res­ponsabil cu bugetul, acum fiind în boar­dul BNR – ultimele două-trei luni din anul fiscal creează de fiecare dată surprize.

În acest caz, deşi la rectificarea din noiembrie guvernul Cioloş prevedea venituri de 236 miliarde de lei pe 2016, iată că anul se încheie, conform estimărilor iniţiale, cu venituri de doar 222 miliarde de lei. Diferenţa de 14 miliarde de lei este semnificativă şi încurcă planurile noului guvern de a porni de la un buget de 253 miliarde de lei pentru 2017.

Problema este că aici nu este nici rea-voinţă şi nici cinism din partea ve­chiului guvern care să fi dorit să încurce pla­nurile celui nou de a împărţi banii, ci de veşnica incapacitate administrativă a Fi­nanţelor şi în general a autorităţilor publice centrale şi locale de a lucra cu estimări realiste, atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli.

Cu toate programele de formare profe­sio­nală, cu tot nivelul de salarizare (sa­lariul mediu net în luna septembrie 2016 pentru toţi cei 1.270 angajaţi din Ministerul de Finanţe, inclusiv şoferi şi muncitori necalificaţi, era de 4.896 de lei, conform mfinante.ro), funcţionarii din Finanţe nu sunt în stare să pună pe masa şefilor lor lucrări realizate cu grad înalt de profesionalism, ci pur şi simplu merg la ghici cu prognozele chiar şi de pe o lună pe alta.

Cum este posibil ca în 23 noiembrie 2016 să estimezi că vei avea venituri la bugetul general consolidat de 48 de miliarde de lei în noiembrie şi decembrie 2016, iar în execuţie acestea să fie de doar 34 miliarde de lei, adică cu 30% mai mici?

Pentru că în 23 noiembrie se cu­noş­tea execuţia pe octombrie. Pe pri­mele 10 luni din 2016 veniturile fuseseră de 188 miliarde de lei, cu 4 miliarde de lei sub cele 192 miliarde de lei la 10 luni 2015.  ŞI totuşi, în proiectul de rectificare se estimează venituri de 236 miliarde de lei pentru 2016, mai mari cu 3 miliarde de lei decât în 2015!

ŞI iată că doar două luni sunt suficiente să dea peste cap un an întreg de încadrare în parametri. 

Unde au zburat 14 miliarde de lei, de ce nu s-au realizat ca venituri, pe ce bază au fost făcute aceste estimări şi care a fost raţiunea pentru care lucrarea a fost înaintată secretarului de stat, ministrului, care a supus rectificarea aprobării guvernului?

Ce spun directorul general al Direcţiei Generale de Sinteză a Politicilor Bugetare şi cei 45 de oameni ai săi – directori adjuncţi, consilieri şi experţi superiori, principali şi de­bu­tanţi  - despre această diferenţă fla­gran­tă între veniturile estimate şi cele rea­lizate în noiembrie şi decembrie 2016?

Ce argumentaţie a avut? Pe ce s-a ba­­zat? Unde este lucrarea expertului, a con­­silierului, cine i-a dat viza şi pe ce ba­­ză? Că un astfel de document urcă la vârf cu 7-8 semnături pe el şi de asta există ierarhii şi oameni cu competenţă în bugetare, cu experienţă de decenii într-o materie, este adevărat, nu foarte simplă.

Vor spune că este unanim acceptat ca în ultimii ani să se jongleze cu veniturile de la UE şi cheltuielile aferente. Dar nu se ştia în noiembrie 2016 gradul de absorbţie din 2016? Se spera la minuni în două luni?

La octombrie erau venituri de la UE de 3,3 miliarde de lei – puteau ajunge la 12,8 miliarde de lei în doar două luni, aşa cum era estimat în proiectul de buget rectificat? Nu, şi ca dovadă închiderea s-a făcut pe încasări de la UE de  4,4 miliarde de lei.

Poate că fiecare funcţionar din Finanţe are pe masa sa teancuri de lucrări care stau să fie rezolvate, poate că administrarea la virgulă a unui buget de 50 miliarde de eu­ro nu este simplă, dar iată cum o rotiţă care nu funcţionează cum tre­buie poate da pes­te cap o întreagă ţară.

Culmea este că noul guvern, la prezentarea proiectului de buget în campania electorală, s-a bazat deja pe venituri mai mici pentru 2016  - de 228 miliarde de lei, semn că avea ceva informaţii din interior asu­pra supra-estimărilor de la rec­tifi­care - dar nu a fost destul de prudent.

S-a „aruncat“ pe estimări care s-au dovedit, în doar două luni, complet lipsite de realitate şi a construit tot pro­gra­mul său pe venituri de 253 miliarde de lei pentru 2017. La doar 222 miliarde de lei venituri realizate în 2016, nu mai stă deloc în picioare acest nivel, deci toa­te alocările prevăzute trebuie rec­tifi­ca­te.

Aici este o altă problemă. Este ilo­gic şi împotriva a tot ceea ce s-a în­tâmplat în perioada 2007-2009 să apeşi „la blană“ pedala deficitului bugetar spre 3% pe un trend de creş­te­re economică. Pentru ce să iei atâta risc, să nu ai cel puţin 1% din PIB marjă de manevră? Este valabil şi pentru bugetul din 2016, şi pentru cel din 2017.

Poate că studenţii merită burse mai mari de 50 de lei, medicii rezidenţi şi profesorii debutanţi să câştige mai bine, dar pentru ce să arunci cu majorări sala­riale (de 20%!, substanţiale) pentru funcţio­narii din primării şi din Casele de Sănătate?

Când acolo trebuie să tai drastic din cauza ineficienţei - cheltuieşti 30 de lei să strângi 100 de lei din taxe locale, aşa după se întâmplă de exemplu la Sectorul 4 din Bucureşti - , pentru ce să arunci cu banii tocmai în cei care consumă fără să producă?

Să nu vinzi pielea ursului din pădure, spune un proverb. Este perfect valabil pentru situaţia de faţă. Mai ales când nici măcar nu eşti tu vânătorul.

AFACERI DE LA ZERO