Hobby-urile par astăzi mai greu de „susţinut” decât în trecut, iar senzaţia că au devenit un lux nu este o exagerare. În acest context economic instabil, în care preţurile cresc constant, iar veniturile nu ţin întotdeauna pasul, primele lucruri la care renunţăm sunt cele considerate „neesenţiale”. Pasiunile intră aproape automat în această categorie. Când chiria, facturile şi cheltuielile de bază consumă cea mai mare parte din buget, un curs de dans, un abonament la sală sau materialele pentru pictură devin investiţii atent cântărite. Pentru că multe hobby-uri costă.
Instrumentele muzicale sunt scumpe. Materialele pentru pictură au preţuri din ce în ce mai mari. Abonamentele la sală, cursurile de dans, echipamentele sportive - toate au devenit cheltuieli greu de justificat într-un buget deja sufocat de chirie, rate şi facturi. Când alegerea este între „siguranţă” şi „pasiune”, majoritatea dintre noi alegem supravieţuirea. „La ce îmi foloseşte asta?” - ajungem să ne întrebăm din ce în ce mai des.
Am început să măsurăm aproape orice în termeni de utilitate şi randament. Dacă o activitate nu aduce un beneficiu concret - bani, vizibilitate, competenţe vandabile - pare greu de justificat chiar pentru propria persoană. Plăcerea, în sine, nu mai este suficientă. Iar capitalismul rămâne capitalism chiar şi în cazul hobby-urilor. În ultimii ani, tot mai multe hobby-uri au fost transformate în pieţe de nişă bine conturate.
De la ceramică şi fotografie la alergare sau gătit artizanal, aproape fiecare pasiune are acum o industrie în jurul ei. Cursuri, workshopuri, kituri „esenţiale”, abonamente, comunităţi exclusive. În teorie, e un semn bun: există cerere, există interes. În practică, însă, pasiunea ajunge ambalată şi vândută la preţuri care o fac inaccesibilă pentru mulţi. Experienţa în sine devine un produs premium, iar accesul la ea pare condiţionat de puterea de cumpărare.
Se creează impresia că pentru a începe un hobby ai nevoie de echipament „corect”, de spaţiu specializat, de îndrumare plătită, de un anumit standard estetic pe care să îl poţi etala pe Instagram. Pasiunea, care ar trebui să fie spontană şi accesibilă, ajunge să fie însoţită de un cost de intrare tot mai mare. Astfel, nu doar preţurile cresc, ci şi aşteptările. Hobby-ul nu mai este doar o activitate simplă, ci o experienţă „completă”, atent curatoriată şi promovată. Iar când totul vine la pachet cu un branding sofisticat, ideea că poţi face lucrurile simplu, acasă, fără investiţii mari, pare aproape imposibilă.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium
