Opinii

Opinie analişti PwC România: APA trece, ajustările dispar

Cristiana Olariu-Barbu, Cosmin Zarzu, Daniela Dinu

Cristiana Olariu-Barbu, Cosmin Zarzu, Daniela Dinu

03.10.2018, 09:42 665

Autori: Daniela Dinu, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România, Cristiana Olariu-Barbu, Manager, Consultanţă Fiscală, PwC România, Cosmin Zarzu, Consultant Senior, Consultanţă Fiscală, PwC România

La mai bine de zece ani trecuţi de la publicarea legislaţiei naţionale privind acordurile de preţ în avans, articolul de faţă urmăreşte să prezinte cele mai frecvente întrebări ridicate de contribuabilii români în legătură cu acest subiect, precum şi recomandări practice menite să faciliteze procesul de negociere a acordurilor de preţ în avans.

 

Ce este un acord de preţ în avans?

Pentru început, ca o scurtă introducere în acest subiect, amintim că acordul de preţ în avans „APA” este actul administrativ emis de organul fiscal central în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului/plătitorului, referitoare la stabilirea preţurilor de transfer în tranzacţii efectuate cu persoane afiliate. Cu alte cuvinte, APA reprezintă un răspuns cert opozabil şi obligatoriu din partea autorităţilor cu privire la mecanismul de formare şi nivelul preţurilor de transfer practicate între o societate din România şi o parte afiliată (din România sau din afara României). APA-urile pot fi unilaterale, respectiv negociate/încheiate şi opozabile unei singure autorităţi fiscale sau bilaterale/multilaterale, respectiv negociate/încheiate şi opozabile mai multor autorităţi fiscale. Este de reţinut, de asemenea, că un APA poate fi solicitat şi pentru tranzacţii derulate cu părţi afiliate rezidente sau pentru alocări de profituri către un sediu permanent.

Procedura de obţinere a unui APA presupune, în principal, pregătirea unei documentaţii prin care se solicită emiterea APA pentru tranzacţia vizată. Conţinutul acestei documentaţii este reglementat prin Ordinul nr. 3735/2015.

 

Tendinţe la nivelul Uniunii Europene cu privire la programele APA

Conform ultimelor statistici disponibile, 23 de jurisdicţii membre ale Uniunii Europene „UE” au implementat până în prezent cadrul legislativ necesar desfăşurării programelor APA, în timp ce doar cinci  UE (Bulgaria, Cipru, Estonia, Malta şi Slovenia) nu permit încă această opţiune. Cel mai recent program APA a fost implementat în Croaţia, la mijlocul anului 2016.

Potrivit statisticilor publicate de Comisia Europeană cu privire la programele APA la nivelul UE, în urma reuniunii din data de 8 martie 2018 a Forumului Comun privind Preţurile de Transfer la nivelul statelor membre, la finalul anului 2016 erau în vigoare 2.262 APA (din care 2.053 erau APA unilaterale), în condiţiile în care în anul 2014 doar 141 APA erau în vigoare la nivelul UE. În România, până la începutul anului 2018, au fost în total 43 de acorduri emise sau în curs de soluţionare/prelungire, ponderea acordurilor bilaterale fiind în continuă creştere.

Astfel, se poate observa o atenţie sporită a contribuabililor pentru iniţierea proceselor de negociere a unor astfel de acorduri.

 

Întrebări frecvent întâlnite în practică

 
  1. Pentru ce tipuri de tranzacţii se poate solicita un APA?
 

Potrivit legislaţiei locale, orice tip de tranzacţie poate fi subiect al unui APA (e.g. vânzări/achiziţii de bunuri, prestări de servicii, finanţări intra-grup etc.). Totodată, legislaţia locală face referire la caracterul viitor al tranzacţiilor care pot fi obiectul APA. Cu toate acestea, recomandăm considerarea anumitor aspecte practice pentru scopul selecţiei tranzacţiilor supuse procedurii de obţinere a unui APA.

Astfel, sugerăm în primă fază contribuabililor realizarea unei analize cost-beneficiu în legătură cu acest proces, întrucât emiterea unui APA este un serviciu contra cost (tariful pentru contribuabilii mari este de 20.000 EUR, iar pentru celelalte categorii de contribuabili/plătitori tariful este de 10.000 EUR), plătibil autorităţii fiscale emitente.

Practic, tranzacţiile recomandate a fi acoperite printr-un astfel de acord ar trebui să aibă un caracter de continuitate şi să aibă valori suficient de mari pentru a se dovedi oportună o astfel de procedură. Atragem atenţia asupra faptului că un APA şi tariful de emitere APA acoperă o singură tranzacţie intra-grup, derulată cu o singură entitate afiliată a solicitantului.

 
  1. Care sunt principalele diferenţe dintre documentarea preţurilor de transfer prin intermediul unui APA şi documentarea acestora cu ajutorul dosarului preţurilor de transfer?
 

După cum a fost precizat anterior, companiile româneşti pot opta pentru documentarea preţurilor de transfer după derularea tranzacţiilor intra-grup, cu ajutorul dosarului preţurilor de transfer. Alternativ, acestea pot documenta preţurile de transfer înainte de a se derula tranzacţiile intra-grup, prin instrumentul APA.

Există o serie de diferenţe între cele două instanţe. În continuare vor fi prezentate fiecare dintre acestea.

În timp ce dosarul preţurilor de transfer documentează valoarea de piaţă a tranzacţiei deja derulate, APA permite stabilirea în avans a unei metodologii de preţuri de transfer, ceea ce conferă certitudine fiscală viitoare.

De asemenea, APA bilateral/multilateral elimină riscul de dublă impunere, spre deosebire de orice inspecţie fiscală care vizează verificarea preţurilor de transfer în tranzacţii intra-grup transfrontaliere, majoritatea dintre acestea generând dublă impunere.

Diferenţe există şi în ceea ce priveşte costurile celor două variante de documentare. APA comportă un cost adiţional reprezentat de tariful plătibil autorităţii fiscale emitente, aşa cum a fost menţionat anterior. Cu toate acestea, având în vedere faptul că documentaţia nu mai trebuie actualizată an de an (cum este aplicabil dosarului preţurilor de transfer), cu excepţia rapoartelor anuale care trebuie depuse către autoritatea fiscală emitentă, costurile totale ale obţinerii unui APA pot fi mai reduse faţă de cele asociate dosarului preţurilor de transfer.

 
  1. Care este perioada maximă de valabilitate a unui APA în România?
 

Perioada maximă de valabilitate APA este de cinci ani, aceasta putând fi prelungită la cererea contribuabilului. Prin excepţie, se pot emite acorduri pe o perioadă mai mare, în cazul contractelor pe termen lung. Tariful de prelungire a valabilităţii (datorat autorităţii fiscale) este de 15.000 EUR pentru contribuabili mari şi de 6.000 EUR pentru restul categoriilor de contribuabili.

Conform ultimelor recomandări din domeniu emise la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (”OCDE”) şi la nivelul UE, acordurile de preţ în avans ar putea fi aplicate şi pe perioade anterioare momentului solicitării, cu condiţia respectării unor restricţii specifice. O asemenea abordare este deja implementată în mai multe jurisdicţii din UE, fiind generic intitulată drept roll-back APA. În România, la momentul actual, nu există posibilitatea aplicării aceluiaşi APA pentru perioade anterioare celei subiect al APA, însă este de aşteptat ca prevederi similare să fie implementate si în legislaţia naţională. La nivelul mediului de afaceri local există un demers în sensul iniţierii unui dialog cu autorităţile fiscale din România menit să aibă ca finalitate alinierea legislaţiei naţionale la standardele minime recomandate de OCDE.

 
  1. Care este efortul necesar la nivelul solicitantului pentru obţinerea unui APA?
 

Informaţiile/documentele necesare pregătirii documentaţiei de solicitare a unui APA sunt similare celor utilizate în cazul întocmirii unui dosar de preţuri de transfer.

Înainte de solicitarea emiterii unui APA, contribuabilul poate să ceară autorităţii fiscale organizarea unei întâlniri preliminare pentru clarificarea şi discutarea anumitor nelămuriri care pot apărea în acest proces. Această întâlnire preliminară poate diminua considerabil efortul implicat de către solicitant şi, în acelaşi timp, poate scurta timpul necesar pentru emiterea APA. Totodată, această întâlnire preliminară este utilă şi pentru discutarea aşteptărilor iniţiale de documentare din partea autorităţilor fiscale.

În cursul procedurii de obţinere a unui APA, autorităţile pot solicita contribuabilului informaţii adiţionale celor prezentate în documentaţia de solicitare APA. În acest caz, contribuabilul va pune la dispoziţia autorităţilor fiscale informaţiile necesare completării documentaţiei.

Astfel, obţinerea unui APA presupune un grad ridicat de comunicare între autoritatea fiscală şi contribuabil, iar negocierea termenilor aplicabili APA este recomandabil să fie asistată de specialişti în domeniu, pentru a facilita comunicarea dintre cele două părţi în baza experienţelor anterioare.

 

Privind înainte Modalitatea de lucru pentru viitor

Dacă ne uităm la contextul internaţional actual, precum şi deschiderea autorităţilor fiscale, inclusiv în România, de a utiliza APA (în special APA bilaterale) ca un instrument principal de evitare a disputelor legate de preţurile de transfer şi în sens mai larg de evitare a dublei impuneri, acordurile de preţ în avans devin un instrument tot mai recomandat prin care contribuabilii îşi pot evalua într-o manieră proactivă politica de stabilire a preţurilor de transfer. În acelaşi timp, privind domeniul preţurilor de transfer în mod dinamic şi evolutiv, corelat cu nevoia de cooperare la nivelul tuturor guvernelor în sfera fiscalităţii internaţionale, APA bilaterale se prefigurează drept favorite în acest proces.   

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO