Odată cu declanşarea războiului, prin invadarea Ucrainei de către armata rusă în dimineaţa zilei de 24 februarie, toate estimările economice s-au mutat brusc în registrul incertitudinilor, devenit imediat dominant pe majoritatea pieţelor. De aici şi creşterea mai rapidă a preţurilor, în ultimele săptămâni, pentru numeroase produse cu efect multiplicator în structura preţurilor, cum ar fi gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanţii, dar şi unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul. Ce s-a întâmplat cu preţurile după 24 februarie Cotaţiile internaţionale ale acestor produse au reacţionat imediat în raport de spectrul ameninţărilor de securitate, înainte de a se discuta sau de a fi activate diverse pachete de restricţii economice împotriva Federaţiei Ruse. Pe măsură ce restricţiile vor deveni efective, preţurile vor continua să crească pe termen scurt, date fiind dificultăţile de substituire rapidă în planul ofertei.
Pieţele financiare au reacţionat semnificativ în urma războiului declanşat de către Federaţia Rusă în Ucraina. În primele zile de după declanşarea conflictului armat, cotaţiile au înregistrat creşteri rapide pe piaţa produselor energetice, însă, în cea de-a treia săptămână, se observă o revenire treptată a preţurilor către nivelurile anterioare.
Nu orice creştere a preţurilor înseamnă inflaţie
Este însă deosebit de important să înţelegem că nu orice creştere a preţurilor înseamnă inflaţie şi trebuie trecută în contul acesteia. Inflaţia este definită prin creşterea continuă şi de durată a marii majorităţi a preţurilor din economie. De aici trebuie să pornim în înţelegerea reperelor cauzale ale inflaţiei.
Inflaţia este un fenomen economic, cu propria sa consistenţă metodo-logică, şi care nu poate fi asimilată coerent evoluţiilor extra-economice, pentru a pretinde că „vinovăţia” aparţine unor fenomene naturale precum încălzirea globală sau tornadele, sau unor tragedii umanitare precum pandemia sau războiul.
În acest sens, pentru a înţelege de unde vine inflaţia, avem nevoie să extindem mai mult harta evoluţiei preţurilor, atât în plan temporal, cât şi la nivelul agregat al preţurilor, în funcţie de indicatorii de calcul pentru măsurarea inflaţiei.
Când a reapărut inflaţia în statisticile recente
Începând din ianuarie 2021, inflaţia a urmat un trend crescător pe plan global. Este important de reţinut faptul că, la nivelul marilor economii ale lumii, inflaţia este semnificativ mai ridicată în SUA şi UE, comparativ cu China şi Japonia.
În statele europene, inflaţia a urmat un trend puternic crescător în 2021, dar cu valori mai ridicate în Centrul şi Estul Europei, în ţări precum România, Polonia sau Ungaria, comparativ cu statele din zona Euro.
Şocuri pe latura ofertei = inflaţie?
Este pentru prima dată când economia contemporană a experimentat, la o scară aproape globală, povara constrângerilor impuse de pandemie. Astfel, restricţiile specifice etapelor de lockdown au dereglat sever lanţurile de aprovizionare şi funcţionarea predictibilă a acestora în plan global.
Să ne amintim faptul că, în perioada de pandemie, producţia s-a oprit sau s-a redus în numeroase sectoare, cum au fost industria, transporturile, Horeca etc. Ulterior, reluarea producţiei a implicat, în primele etape, refacerea lanţurilor de aprovizionare de pe pieţele globale. Astfel se explică presiunile de creştere a preţurilor, cu precădere în sfera materiilor prime şi a materialelor de construcţii.
