În lumea autohtonă a fotbalului a făcut carieră o expresie aşefului echipei de fotbal Dinamo, Cristi Borcea: "Lăsaţi-ne să nepregătim de Champions Leagues". Şi de atunci - cred că sunt vreo 8ani - Dinamo se tot pregăteşte să intre în Champions Leagues. Afăcut transferuri, a tras sfori, a avut arbitri, a jucat înpreliminarii, a fost la o repriză de obiectiv, dar nu a reuşit săintre în grupele Champions Leagues.
Creşterea economică este încă fragilă, unele sectoare merg bine,altele încă au frâna trasă. Investiţiile străine au doar un uşorplus, iar în bănci mai mult se refinanţează şi se ramburseazăcreditele decât se dau altele noi. Promoţiile de credite cu dobânzimai mici au mai adus ceva clienţi la sediile bancare, măcar săîntrebe de condiţii, dar nu sunt de ajuns ca să mişte piaţa astfelîncât să se vadă.
Piaţa construcţiilor încă îşi caută un motiv pentru care săcrească. În infrastructură, anunţurile de licitaţii şi adjudecăride tronsoane şi lucrări de tronsoane de autostrăzi şi drumurinaţionale sunt în fiecare zi, de zici că peste tot este numai unşantier. Cred că România nu are atâţia muncitori câte lucrări suntanunţate. Blocurile noi de locuinţe încă îşi aşteaptă locatarii.Până atunci dezvoltatorii intră în insolvenţă ca să mai şteargă dincreditele luate de la bănci. Oamenii ar vrea să cumpere, dar parcăpreţurile sunt în continuare mari şi nu merită. Aşa că toată lumeamai aşteaptă. Nici gând ca Guvernul să vină cu un program gen"Rabla" pentru apartamentele nou construite.
Reluarea consumului, cel de care se leagă toate speranţeleieşirii din criză, pentru că o creştere a exporturilor şi aindustriei nu este de ajuns, se lasă aşteptată. Oamenii încă nu auîncredere că lucrurile merg bine, că economia îşi revine şi atunciaşteaptă. Banii stau mai bine la bancă încă un an, se mai adunăceva dobândă, decât să se ducă pentru o achiziţie. Schimbareatelevizorului mai poate să aştepte, că fotbalul nostru se poatevedea şi pe un televizor vechi, nu pe LCD. La fotbalul jucat numerită o astfel de investiţie, gândesc oamenii.
Preşedintele Băsescu vorbeşte despre reforma statului, despremodificarea Constituţiei, despre o nouă reîmpărţire administrativăa ţării, de baronii regiilor, de management privat la companiile destat, de privatizare etc. Teme majore de dezbatere şi de mestecatzilnic. Membrii PD-L-ului fac eforturi majore să găsească motivepentru a le susţine la televizor, iar opoziţia le contestă dinrăsputeri. Pentru că sunt ale lui Băsescu. O bună parte dinminiştrii PD-L fug de luminile publice încât nici nu ştii cesusţin. Băsescu cere public management privat la regiile de statsau discuţii cu partidele pentru a vedea până la ce nivel oameniisă fie numiţi politic, iar miniştrii îşi numesc prietenii de oviaţă sau de afaceri în companiile de stat. Respinge premierulaceste numiri? Nu! Că şi el a avut nevoie de susţinere ca să fiereales preşedinte al PD-L.
De când au preluat puterea deplină în 2009, Băsescu, Boc plustoţi miniştrii care s-au perindat discută despre privatizarea peBursă a companiilor mari de stat. Fiecare seminar, conferinţă sauforum este presărat de intenţii, declaraţii, speranţe că acum se vaîntâmpla. Nu ştiu cum a fost Guvernul Tăriceanu, dar el măcar a maiscos ceva pe Bursă din Transelectrica şi din Transgaz. Statul apăstrat controlul, PD-L şi-a numit oamenii acolo când a venit laputere, dar aceste societăţi sunt "devalizate" mai puţin pentru căinvestitorii minoritari sunt cei mai buni supraveghetori.
De un an şi ceva Guvernul Boc se chinuie să vândă 10% din Petrompe Bursă şi nici acum nu a reuşit. Ce să mai vorbim de celelaltesocietăţi mari. Probabil că premierul
Boc vrea să lase moştenire viitorului
premier "intenţiile de privatizare prin Bursă" ca să aibă şiacesta despre ce să vorbească. Nu credeam că voi ajunge să spun căNicolae Văcăroiu, premierul hulit al anilor '90, a fost cel mai bunpentru aducerea societăţilor de stat pe Bursă.
Consolidându-şi puterea, Băsescu, Boc, PD-L-ul încep să discutedespre teme majore politice, aşa bune de şuete, începând cumodificarea Constituţiei şi treptat uită de economie, de o agendăde măsuri active, pentru a reda încrederea oamenilor că lucrurilese mişcă. Discuţiile şi modificările politice sunt bune cândeconomia va merge cu un plus anual de 4%. Acum la o creştereeconomică de zero şi ceva, cu "falimentul" Greciei pus pe tapet înfiecare zi, cu SUA care stau şi ele sub bomba datoriilor, altele artrebui să fie priorităţile preşedintelui şi ale premierului. Astaca să nu ne pregătim şi la anul pentru ieşirea din criză.
Cristian Hostiuc este directorul editorial alZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
