• Leu / EUR4.7228
  • Leu / GBP5.3006
  • Leu / USD4.1899
Opinii

Opinie Cristian Hostiuc, ZF. Să meargă muzica: Atâta timp cât economia, salariile şi consumul cresc, iar Isărescu promite să controleze cursul şi dobânzile, pe nimeni nu interesează creşterea inflaţiei

Opinie Cristian Hostiuc, ZF. Să meargă muzica: Atâta timp cât economia, salariile şi consumul cresc, iar Isărescu promite să controleze cursul şi dobânzile, pe nimeni nu interesează creşterea inflaţiei

Autor: Cristian Hostiuc

19 mai 2019 3301

Vineri, Mugur Iusărescu, guvernatorul BNR, a anunţat că noua prognoză de inflaţie pe 2019 este de 4,2%, în creştere de la 3%, adică un plus de 40% (enorm!).

BNR ţine tot mai greu inflaţia în frâu: Noua ţintă de prognoză pentru 2019 este de 4,2%, în creştere de la 3%. Care sunt motivele din spatele creşterii preţurilor şi care sunt graficele cu probleme

Nimeni nu a tresărit, iar pieţele financiare nici nu s-au clintit. Toată lumea raportează că economia României a crescut cu 5% în T1 2019, iar marii retaileri, majoritatea multinaţionale, apasă şi mai mult pedala pe acceleraţie, punând la bătaie încă 300 de milioane de euro, dacă nu chiar mai mult, pe noi deschideri de magazine pentru a captura cât mai mult din creşterea consumului, venită din continuarea majorărilor salariale.

În martie, salariul mediu a trecut de 3.000 de lei, ajungând la 3.070 de lei, plus 14% faţă  de 2018.

Salariul mediu a depăşit pragul de 3.000 de lei net în luna martie, în premieră. „Piaţa muncii se transformă: salariile cresc, şomajul e mic, iar industriile care făceau angajări masive recrutează mai puţin“

În IT, creşterea salarială a fost de 12%, salariul mediu ajungând la 7.500 de lei. În bănci, salariul a crescut cu 9%, ajungând la 5.300 de lei, în industria extractivă salariul a crescut cu 20%, depăşing 5.000 de lei, iar în administraţia publică salariul mediu net a ajuns la 4.700 de lei, plus 14%. Salariul mediu s-a dublat în ultimii 10 ani.

Analiştii economici au fost din nou prinşi pe picior greşit de creşterea economică de 5% din T1, cea mai optimistă prognoză a lor fiind de 4,4% (analiştii de la BCR).

Toţi analiştii avertizează de 5 ani încoace că această creştere a consumului este nesustenabilă, venită pe creşterea datoriei, că aceste creşteri salariale, în special de la stat, ne vor exploda în faţă la un moment dat, ceea ce va ruina economia, ca acum 10 ani.

Companiile private nu vor putea plăti la infinit impozite şi taxe care să susţină creşterile salariale de la stat şi cheltuirea banilor strânşi la buget fără niciun rezultat palpabil.

Companiile private româneşti suferă cel mai mult de lipsa investiţiilor statului.

Creşterea economică din T1 de 5%, neaşteptat de mare, a venit şi cu o inflaţie de 4,1% (aprilie 2019/2018) şi cu o creştere de încă 1 miliard de euro a deficitului de cont curent, principala vulnerabilitate a României în acest moment.

Acest deficit nu se mai finanţează sustenabil pentru că intrările de fonduri europene şi investiţii străine au încetinit.

O bună parte din deficitul comercial este acoperită din surplusul din servicii, acolo unde exporturile sunt mai mari decât importurile, dar şi aici se remarcă o încetinire, primele trei luni din ani aducând o scădere de 113 milioane de euro a excedentului faţă de T1 2018.

După scandalul de la începutul anului cu cursul şi cu ROBOR, Isărescu nu-şi permite să corecteze pe faţă, prin creşterea cursului, o parte din dezechilibrul extern, aşa că încearcă să ţină lucrurile cât de cât sub control prin controlul lichidităţii, prin dobânzi mai mari pe piaţa interbancară şi prin cererea către bănci de a majora dobânzile la depozite măcar până la 2,5%, cât este rata de politică monetară.

IRCC, indicatorul care a înlocuit ROBOR ca rată de referinţă pentu creditele acordate consumatorilor, va rămâne peste 3%, apropiindu-se de ROBOR.

Pe de altă parte, ţinând dobânda de politică monetară la 2,5% şi dobânda de penalizare la 3,5%, Isărescu ştie că dobânzile la creditele în lei nu vor mai creşte, ceea ce va păstra liniştea la nivelul opiniei publice.

De asemenea, Isărescu a spus vineri că nu vede motive de depreciere a leului, cu excepţia deficitului de cont curent.

“Dar noi, la Banca Naţională, nu credem că aşa trebuie făcută corecţia... Nu suntem pentru deprecierea leului”, s spus Isărescu.

Aceste declaraţii înseamnă un statement foarte puternic pentru piaţă, cel puţin pentru lunile care urmează.

BNR speră ca acest deficit de cont curent să se mai corecteze de la sine printr-o încetinire a consumului şi să nu se mai dea creşteri salariale aşa de mari.

Dintre toate ţările foste comuniste – Cehia, Ungaria şi Polonia – România are poziţia externă cea mai dezechilibrată: creştere economică mare, inflaţie mare, dobândă de politică monetară mare, deficit bugetar mare, deficit de cont curent mare.

Sursa: Raport asupra inflaţiei - mai 2019 - Mugur Isărescu, guvernatorul BNR Prezentare în cadrul conferinţei de presă, 17 mai 2019


Dar atâta timp cât muzica merge iar economia se învârte, toată lumea trebuie să fie în joc. Nimeni nu-şi permite să nu prindă ceva din această creştere economică.

Că ea vine cu inflaţie, nu contează.

Dincolo de aceste date macro mixte, creşteri venite pe baza unor dezechilibre, piaţa e plină de bani pentru consum.

Cele mai sărace judeţe din România au avut cele mai mari vânzări (în procente) de maşini noi, ceea ce pare să fie un paradox. În Mehedinţi s-au înmatriculat 181 de maşini, dublu faţă de perioada similară a anului trecut, în Gorj – 307 maşini, în creştere cu 83%, iar în Covasna 209, plus 76%.

România, o ţară săracă? Înmatriculările de maşini noi s-au dublat în cele mai sărace judeţe

În Bucureşti s-au înmatriculat aproape 23.000 de maşini, plus 10%, iar în Cluj 1.066 de maşini, plus 18%.

Deşi economia e plină de inflaţie, toate companiile bucurându-se dacă pot creşte preţurile, România este mult mai rezilientă acum decât în 2007 – 2008, fiind mai puţin dependentă de finanţarea bancară.

Cred că forţa celor 4 milioane de români din afară este mult mai mare decât reuşesc să evidenţieze datele statistice, iar această forţă împinge economia cu cash.

În urmă cu 6 ani noi, ZF, am adus în discuţie şi am pus pe masă un plan de 5% creştere economică, de care sper să vă amintiţi.

Noi am considerat, mai mult intuitiv, din semnalele şi din discuţiile pe care le avem zilnic cu firmele, cu antreprenorii, cu economia reală, că România poate să aibă o creştere economică de 5% pe an, care să fie şi sustenabilă.

În toţi aceşti 6 ani România a avut această creştere economică, chiar şi mai mult, dezechilibrele intervenind în ultimii doi ani.

Atâta timp cât Isărescu promite că nu vom avea o depreciere a leului, adică o creştere de curs, iar dobânda de referinţă nu va depăşi 3,5%, lucrurile vor merge bine înainte.

Românii se impacientează şi-şi fac probleme când creşte cursul sau când cresc dobânzile la lei, nu când creşte inflaţia, care este ceva ce nu se simte în mod direct.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7228
Diferență: 0,0805
Ieri: 4.7227
Azi: 4.1899
Diferență: 0,0286
Ieri: 4.1833
Azi: 5.3006
Diferență: -0,5702
Ieri: 5.3016
Azi: 4.2095
Diferență: -0,0617
Ieri: 4.2120