Opinii

Opinie de Sorin Paslaru: Candidatii la Presedintie trateaza romanii la gramada, cum nu mai sunt demult

27.11.2009, 00:00 42

Alegerile prezidentiale de anul acesta fac abstractie, cel putinpana acum, de segmentarea sociala aparuta ca urmare a celor nouaani de crestere economica neintrerupta, mesajele candidatilortratand alegatorii ca o masa uniforma, ceea ce nu mai este cazul la20 de ani de la Revolutie.

La alegerile din 2004, Adrian Nastase a vorbit despre douaRomanii - una saraca, rurala, lipsita de sanse, care l-ar fi votatsi una a clasei de mijloc, urbane, pe care nu a convins-o.

Cinci mai tarziu, la actualele alegeri prezidentiale, discursuldespre cele doua (sau trei sau patru) Romanii a disparutcomplet.

Cu toate acestea, economia si societatea romaneasca sunt cutotul altele decat acum cinci ani, iar diferenta fata de alegeriledin 2000 sau din 1996 este si mai mare.

Cei noua ani neintrerupti de crestere economica au actionat ca ocentrifuga, impartind societatea in clustere, conform modeluluioccidental.

Cu cat PIB/capita in Romania va creste, cu atat mai mult se voraccentua diferentele de productivitate intre categoriile sociale,si deci de sanse pentru membrii acestor colectivitati.

In Statele Unite sau Marea Britanie, societatea este mult, multmai stratificata, fiecare grup are propriile interese, iarcandidatii la presedintie si politicienii in general au mesajeadaptate in functie de fiecare categorie sociala.

In anii '90, politica era simpla: cu noi sau impotriva noastra.Adica privatizare, reforma si investitii straine versus inghetaresub masca stabilitatii si linistii.

Problema este ca, pe masura ce economia creste, interesele intrediverse segmente ale societatii sunt din ce in ce maidivergente.

Politica trebuie sa devina astfel mai sofisticata, mai adaptatala ceea ce membrii societatii asteapta conform aspiratiilorlor.

Spre exemplu, sunt sute de mii de oameni care nu-si mai facvacantele de cativa ani in tara, asa ca discutiile despre turismullocal ii lasa reci.

Sunt milioane de angajati la stat care tremura la intentiile derestructurare in sistemul bugetar, dar sunt in schimb si sute demii de intreprinzatori care cer taxe mai mici si eficienta de laadministratia publica. Interesele lor par divergente, dar cine vreasa le castige increderea trebuie sa gaseasca un raspuns pentrutemerile primilor si o sustinere pentru cerintelor ultimilor.

Bucurestenii au probleme cu locurile de parcare pentru ca multiau ajuns sa aiba doua masini de familie, vasluienii nu au apa caldasi caldura pentru ca centralele termice au dat faliment.

Parintii copiilor de la Scoala Centrala din Capitala se tem deconsumul de droguri, cei de la Alexandria nu au bani demeditatii.

1 milion de gospodarii cu 3-4 milioane de locuitori din mediulrural au cate 2-3 vaci si nu au mancat in viata lor lapte de lasupermarket, 500.000 de romani castiga peste 1.000 de euro pe lunasi unii dintre copiii lor nu au vazut vaci decat la televizor.

Romania nu mai ce-a fost. Sunt acum nu numai doua Romanii, cipoate 10-11.

Doua dintre ele, pentru care nu exista deocamdata nici un mesajdistinct, sunt spatiul rural (unde ar putea intra si orasele decateva zeci de mii de locuitori care traiesc mai mult dinagricultura) si romanii plecati la munca in strainatate. Probabilca o masura buna ar fi ca in viitorul guvern sa existe un Ministeral Mediului Rural (care nu inseamna doar agricultura) si unMinister al Romanilor care Muncesc in Strainatate.

Ponderea populatiei ocupate in agricultura in Romania este unicain Europa, la fel ca si multimea celor plecati in strainatate dincauza esecurilor administratiei romanesti de a atrage investitorisi de a le organiza o viata buna acasa, dar asta nu se vede inorganizarea statului.

Multinationalele de bunuri de larg consum au cucerit lumea,inclusiv Romania, nu pentru ca au stiut sa faca o pasta de dintisau un detergent mai bun, ci pentru ca si-au cunoscut foarte bineclientul. Cand spui marketing, spui segmentare si mesajediferentiate.

Politica romaneasca a ramas din acest punct de vedere la nivelulpastei de dinti "super-cristal" din anii '90. De asta si e peraftul de jos.

Sorin Paslaru este redactorul-sef alZF

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO