În ultima perioadă, comerţul electronic a crescut exponenţial în Europa şi din ce în ce mai mulţi consumatori şi utilizatori comerciali (de ex. societăţi care îşi vând produsele pe site-uri web de e-commerce) sunt prezenţi pe platformele de intermediere online. Chiar dacă este un domeniu de actualitate, relaţiile dintre utilizatorii comerciali şi platformele de intermediere online (B2B) nu au beneficiat de o reglementare juridică specifică. Până în prezent, legislaţia de la nivel naţional şi european a avut în vedere în principal relaţiile dintre întreprinderi şi consumatori, în contextul comerţului online.
Propunerea de Regulament privind promovarea echităţii şi a transparenţei pentru furnizorii prin servicii de intermediere online de la nivelul Uniunii Europene (Regulamentul) a apărut ca răspuns la diverse practici din domeniul comerţului online care aveau un impact negativ atât asupra utilizatorilor comerciali, cât şi indirect asupra consumatorilor.
Câteva exemple de astfel de practici identificate de Comisia Europeană sunt: (i) modificarea unilaterală de către platformele de intermediere online a termenilor şi condiţiilor, fără notificarea utilizatorilor comerciali ale căror produse le comercializau despre aceasta, (ii) faptul că de multe ori platformele nu aduceau la cunoştinţa utilizatorilor comerciali mecanismul de ierarhizare şi promovare a produselor, sau (iii) lipsa de transparenţă a platformelor în legătură cu favorizarea propriilor produse în detrimentul celor comercializate de utilizatorii comerciali sau clauze de tipul naţiunii celei mai favorizate – MFN, prin care utilizatorii comerciali erau împiedicaţi să ofere condiţii mai favorabile de vânzare prin alte canale de vânzare. Pilonul de bază al noului Regulament îl reprezintă transparenţa, ce urmăreşte să ofere previzibilitate tuturor persoanelor care utilizează platformele de intermediere online, astfel încât piaţa digitală să devină un loc sigur şi generator de oportunităţi egale pentru toţi actorii online, inclusiv pentru consumatori.
Acest articol îşi propune să prezinte principalele reguli stabilite de noul Regulament în legătură cu platformele de intermediere online şi care vor putea influenţa modul în care acestea îşi furnizează serviciile.
- Cui i se vor aplica noile reguli?
Platformele de intermediere online care intră sub incidenţa acestui Regulament includ pieţele de comerţ online cu vânzători terţi (de ex. eBay, Amazon Marketplace), magazine online de aplicaţii software (de ex. Apple App Store) sau platformele sociale online deschise utilizatorilor comerciali (de ex. Facebook), cu condiţia ca acestea să ofere produsele sau serviciile direct consumatorilor. Regulamentul cuprinde reguli şi cu privire la motoare de căutare (de ex. Google Search).
Utilizatorii comerciali care beneficiază de protecţie în baza Regulamentului pot fi atât persoane juridice, dar şi persoane fizice care acţionează în capacitatea lor comercială sau profesională (cum ar fi de ex. PFA-urile), care îşi vând produsele prin intermediul unei platforme online aparţinând unei alte societăţi.
Localizarea sediului furnizorilor de servicii de intermediere online nu este relevantă, însă pentru ca Regulamentul să fie aplicabil, aceştia ar trebui să intermedieze produse şi servicii ale utilizatorilor comerciali stabiliţi în UE, care să fie oferite spre vânzare către consumatori localizaţi, chiar şi doar pentru o parte a tranzacţiei în UE (fiind indiferentă naţionalitatea sau reşedinţa consumatorilor).
În cazul site-urilor online, pentru ca serviciile sau produsele să fie considerate oferite (direcţionate) către consumatori din UE, nu ar fi suficient simplul fapt că site-ul poate fi accesat dintr-un stat membru UE. Exemple de situaţii din jurisprudenţa europeană (cauza Pammer and Hotel Alpenhof) din care ar putea reieşi intenţia de a direcţiona serviciile/ produsele către un stat membru UE sunt: (i) indicarea expresă a statelor membre unde sunt disponibile serviciile/ produsele, (ii) în anumite cazuri, limba ce poate fi utilizată pe site sau moneda în care poate fi efectuată plata, sau (iii) utilizarea unui nume de domeniu neutru precum „.com” sau al unui stat membru (de ex. „.ro” sau „.de”). Exemplele oferite de jurisprudenţa europeană privesc fie cazul în care consumatorul are reşedinţa obişnuită, fie domiciliul într-un stat membru UE, însă se poate observa că Regulamentul instituie o regulă şi mai flexibilă, în sensul că este suficient ca activitatea să fie direcţionată către consumatori localizaţi într-un stat membru UE. Rămâne de văzut cum va fi interpretată această schimbare de abordare.
- Principalele noutăţi
În ultima formă disponibilă, propunerea de Regulament aduce ca elemente de noutate următoarele aspecte privind relaţia cu utilizatorii comerciali:
- Furnizorii de servicii de intermediere online vor trebui să redacteze termenii şi condiţiile care vor reglementa relaţia cu utilizatorii comerciali,într-un limbaj clar şi uşor accesibil. Ca regulă, aceştia vor fi obligaţi să notifice utilizatorii comerciali cu cel puţin 15 zile înainte de implementarea unor modificări ale termenilor şi condiţiilor, iar acestea vor putea intra în vigoare doar după expirarea acestui termen de preaviz. Această obligaţie are rolul de a oferi previzibilitate utilizatorilor comerciali şi implicit posibilitatea de a se adapta la schimbări, cu anumite excepţii nefiind permisă aplicarea retroactivă a schimbărilor aduse relaţiei contractuale. Termenul acordat va trebui să fie mai mare în cazul în care aceasta ar fi necesar pentru ca utilizatorii comerciali să facă adaptări din punct de vedere tehnic sau comercial pentru a se conforma modificărilor. Până la expirarea termenului de preaviz, utilizatorii comerciali vor avea şi posibilitatea de a denunţa contractul.
Sancţiunea pentru nerespectarea acestor cerinţe este nulitatea termenilor şi condiţiilorsau a unor secţiuni/ modificări ale acestora.
- Identitatea utilizatorilor comerciali care îşi oferă produsele sau serviciile pe platforma online va trebui să fie vizibilă în mod clar pe platformă.
- Cu anumite excepţii, utilizatorii comerciali nu vor mai putea avea contul restricţionat, suspendat sau desfiinţat fără a primi o justificare din partea furnizorului de servicii de intermediere online. Ca regulă, în cazul desfiinţării contului, furnizorul va trebui să transmită justificarea cu cel puţin 30 de zile înainte de luarea unei astfel de măsuri. În plus, Regulamentul prevede obligaţia furnizorului de servicii de a păstra datele asociate contului pentru eventualitatea în care decizia de desfiinţare este revocată, pentru a putea reactiva contul pe platformă, fără a se specifica însă perioadă pe care trebuie păstrate. În aceste situaţii, vor trebui avute în vedere şi implicaţiile legislaţiei privind protecţia datelor personale, întrucât atât datele personale ale utilizatorilor comerciali (reprezentanţi persoane fizice), cât şi cele ale consumatorilor, pot fi prelucrate în cadrul contului de către platforma online.
De asemenea, furnizorii de servicii de intermediere online vor trebui să includă în termeni şi condiţii o descriere a accesului lor la informaţiile furnizate de utilizatorii comerciali (orice date, inclusiv date personale) atât pe durata, cât şi după încetarea contractului cu aceştia. Descrierea trebuie să privească şi datele consumatorilor care utilizează platforma, la care furnizorul ar avea acces pe durata contractului.
- Furnizorii de servicii de intermediere online vor trebui să informeze utilizatorii comerciali cu privire la principalii parametrii după care are loc ierarhizarea produselor şi serviciilor în cadrul platformei online, inclusiv cu privire la posibilitatea de a influenţa acei parametrii în cazul plăţii unor comisioane suplimentare.
Pentru a asigura transparenţa în legătură cu orice diferenţă de tratament, furnizorii de servicii vor trebui să includă în termeni şi condiţii şi o descriere a tratamentului diferenţiat (de ex. ierarhizare sau alt tratament preferenţial) pe care îl acordă produselor sau serviciilor oferite de ele însele (sau de societăţile pe care le controlează) în comparaţie cu cele comercializate de utilizatorii comerciali.
- Dacă utilizatorilor comerciali le este impusă o interdicţie de a-şi comercializa bunurile sau serviciile prin alte canale de vânzare, în alte condiţii decât cele de pe platforma furnizorului (clauza MFN), termenii şi condiţiile încheiate cu utilizatorii vor trebui să includă o justificare a acestui tip de restricţie.
- Pentru furnizorii de servicii de intermediere online care au mai mult de 50 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală mai mare de 10 milioane de EUR, Regulamentul impune o obligaţie suplimentară, şi anume aceea de a institui mecanisme interne de soluţionare a reclamaţiilor (gratuite) şi de a desemna în termeni şi condiţii doi sau mai mulţi mediatori (medierea fiind voluntară), pentru relaţia cu utilizatorii comerciali.
În cazul acestor platforme, utilizatorii comerciali vor putea să transmită plângeri direct către furnizorii de servicii, aceştia fiind obligaţi să trateze plângerea primită şi să informeze utilizatorii în legătura cu rezultatul. Mai mult, modul de funcţionare şi condiţiile de acces la aceste mecanisme vor trebui descrise în termenii şi condiţiile încheiate cu utilizatorii comerciali.
O altă noutate este şi posibilitatea organizaţiilor şi asociaţiilor care reprezintă interesele utilizatorilor comerciali de a introduce, în anumite condiţii, acţiuni în faţa instanţelor naţionale competente, în legătură cu orice încălcare de către furnizorii de servicii de intermediere online a prevederilor Regulamentului.
- Stadiul proiectului şi intrarea in vigoare
La data publicării acestui articol, Regulamentul este în stadiu de proiect şi nu a fost încă adoptat la nivel european. Instituţiile UE au ajuns însă la un acord politic asupra textului Regulamentului încă din februarie 2019, astfel că interesul pentru adoptarea sa este unul sporit.
Având în vedere că instrumentul ales pentru această reglementare este regulamentul, după adoptare, acesta se va aplica direct pe teritoriul pe României, de la 12 luni după publicarea în Jurnalul Oficial al UE
Autori: Diana Gavra, Associate Filip & Company, Georgiana Ghinescu, Associate Filip & Company
