Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Politicile de HR din birourile de reprezentanţă, praf în ochi. Furt de angajaţi, instructaje pe fugă, dezvoltare personală zero, evaluări de mântuială, salarii mari, “ţin poziţia ocupată, să nu mi-o taie la anul”. Oare până când, e întrebarea

Romania are un deficit fenomenal de resurse umane calificate pentru ca liceele si facultatile nu pregatesc absolventi necesari pietei muncii ci isi vad de treaba si continua cultura de catedre inutile, capturate de familii sau sinecuri. Chiar daca se fac pasi de remediere la unele facultati unde exista o cerere in crestere pentru anumite specialitati (medicina, inginerie) in marea lui majoritate sistemului academic nu-i pasa de pregatirea de specialisti dedicati nevoilor pietei muncii. Asa este cand nu lucrezi cu indicatori de perfomanta si curg banii de la buget prin conexiuni politice…

Acest deficit obliga companiile ca prin forte proprii sa atraga, recruteze, pregateasca si sa califice la locul de munca angajatii pentru pozitiile vacante. Din pacate insa, sunt putine companiile care sunt implicate cu trup si suflet in dezvoltarea resursei umane, iar marea majoritate a corporatiilor care lucreaza prin birouri de reprezentanta fura angajatii gata pregatiti; chiar daca dau un salariu mai mare ies in castig pe un orizont de 5 ani pentru ca nu investesc nimic pentru instruire.

Sa luam exemplu din industria farmaceutica, unde marile companii internationale spun povesti de PR gen ESG, incluziune, diversitate, etc., dar de fapt nu investesc in instruire ci fura la greu angajatii de la competitie. Impactul acestor manevre in viata reala este ca managerii din zona comerciala sunt tot mai slab pregatiti pentru ca se ocupa mai mult cu saritul dintr-o barca in alta pe un salariu mai mare decat de propria dezvoltare profesionala si evolutie in cariera.

Birourile de reprezentanta ale industriei, in loc de a crea specialisti bine pregatiti abunda de exemplu in brand manageri (directori de produse) si regulatory manageri (specialistii in reglementare) care fie sunt simpli traducatorii de materiale promotionale create de centralele internationale si ghizi turistici la congresele internationale (primii) fie curieri “de lux” care duc la agentia medicamentului dosarele de inregistrare pregatite tot la centrala (cei din urma). Cu toate acestea, sunt tranzactionati la peste 2000 Euro net / luna, pentru simplu motiv ca sunt in deficit sau ca sunt recrutati de firmele care externalizeaza forta de munca (BPO) unde sunt platiti la negru cu sume enorme.

Iar in zona industriala nu exista instructaj decat la fabricile deja existente, de unde se servesc ca la bufet suedez cei care deschis fabrici noi. Adica nici un instructaj, nici o dezvoltare profesionala, nimic care sa substantieze “angajamentele” de HR. Bursele pentru invatamant dual si faculatati, alte povesti de PR.

Trei mari alte probleme sunt sesizate de catre cei care cauta angajati in piata de munca din Romania.

1.  Lipsa de scrupule a companiilor de recrutare si plasare de forta de munca, fuga lor dupa castiguri facile si festival de siretlicuri: mint la recrutare angajatii sau angajatorii despre ce are de oferit cealalta parte sau plaseaza angajati la angajator iar dupa expirarea contractului de confidentialitate ii revand altuia – alternativ, isi paseaza ponturi intre ei si revand “incrucisat” angajatul plasat.
2.  Cresterile absurde ale salariilor in mediul public, fara nici o ratiune, la care se adauga sistemele de facilitati fiscale practicate in sectoare economice, evident pe criterii de clientelism politic, sunt tot atatea surse de dezechilibre si distorsiuni in piata muncii.
3.  Plasarea unor noi investitii (in special industriale) prin reshoring, transfer din Rusia si Ucraina, etc., va agrava criza fortei de munca. O sa fie tot mai multe situatii in care deschiderea unei fabrici va duce la inchiderea alteia, din cauza deficitului de mana de lucru. E de domeniul tragi-comicului cazul din Bucuresti, cand s-a deschis un retailer langa o fabrica de medicamente cauzand migrarea a zeci de angajati care, ulterior, in pandemie, din cauza ca retailer-ul s-a inchis, au migrat la loc.

Si, pentru alta demonstratie a “super-eficientei” echipelor inimoase de HR din birourile de reprezentanta, sa mergem si la nivelul urmator: cati executivi care provin din birourile de reprezentanta din Romania au devenit lideri regional sau chiar globali? Putini, ii numeri pe degete. Polonezii domina piata de retail, IT si sanatate cu scoli exceptionate, adevarate incubatoare de leadership.