Marcel Ciolacu vine cu un plan de reforme bugetare si consolidare fiscala care urmareste printre altele ca toate companiile sa plateasca toate taxele, impozitele si contributiile - de parca am fi in comunism si ar trebui sa fim toti la fel.
Mai mult, planul urmareste reducerea evaziunii fiscale, a muncii la negru si a coruptiei – adica unitatile de baza ale ADN-ului modelului nostru de afaceri, este un sacrilegiu sa vrei sa le desfiintezi.
Si – incredibil, oare s-a gandit cineva la asta? Planul urmareste limitarea platilor in cash – asadar desfide intelepciunea expresiei “cash is king” - si de aceea va avea teribile efecte ecologice pentru ca se va folosi mai mult plastic pentru carduri si POS-uri si, in lipsa digitalizarii, vor trebui taiati copaci pentru a fi emise bonuri si facturi fiscale.
Initiatorii acestui plan blestemat de reforme bugetare si consolidare fiscala nu inteleg nimic din economie. Nu au vazut ca desi companiile au antrenat greedflatie dubland sau tripland preturile, tot au ramas pe pierdere. Nu au inteles ca desi companiile au avut venituri enorme si nu au platit toate taxele, impozitele si contributiile, tot au ramas fara profit. Nu au sesizat ca desi companiile au avut consultanti respectabili pe care ii vedem la televizor luptandu-se pentru o economie sustenabila, tot au ajuns pe minus.
Sa ceri dintr-o data tuturor companiilor sa plateasca toate taxele, impozitele si contributiile inseamna sa le supui unor sacrificii financiare enorme, care pot duce in cele din urma la inchiderea lor.
Si stiti ce este cel mai nedrept? Ca mii si mii de companii care au dat un exemplu prost si au platit pana acum pana la ultimul leu toate taxele, impozitele si contributiile scapa basma curata, nu exista nici o masura care sa le afecteze si sa le faca sa simta presiunea planului de reforme bugetare si consolidare fiscala.
Dar Guvernul are la indemana un instrument pentru a sanctiona acele mii si mii de companii care au dat un exemplu prost si au platit pana acum toate taxele, impozitele si contributiile si anume prin adoptarea Hotararii de Guvern “Buddy”. Numele HG este inspirat din jargonul corporatist, in care un “buddy” este un angajat cu experienta care sprijina calificarea, dezvoltarea si evolutia profesionala a unuia fara experienta - il “ia sub aripa”, cum se spune, aratandu-i ce trebuie sa faca. Un mentor. Urmand acest model, HG “Buddy” prevede ca, in mod obligatoriu si fara nici o compensatie financiara, o companie care a platit la timp toate taxele, impozitele si contributiile sa devina mentor pentru o companie care nu a platit toate taxele, impozitele si contributiile, pentru a o indruma si consilia spre a trece cu bine peste vremurile extrem de grele care ii stau in fata. HG “Buddy”, obligand la acest parteneriat, le arata companiilor care au platit toate taxele, impozitele si contributiile ce greu le-a fost celor care nu au platit toate taxele, impozitele si contributiile si ce povara teribila este acest plan odios de reforme bugetare si consolidare fiscala initiat de Marcel Ciolacu.
Vin vremuri extrem de grele si oamenii de afaceri trebuie sa fie solidari si sa se ajute intre ei.