În fiecare an un număr tot mai mic de copii începe clasa întâi, consecinţa a migraţiei, a natalităţii în scădere şi, desigur, a numeroaselor transformări din sistemul de învăţământ – în 2003 erau 287.552 elevi înscrişi în clasa întâi, peste 10 ani, în 2013, cu 100.000 mai puţini.
După alţi 10 ani, în 2023, natalitatea a scăzut la circa 150.000 de nou-născuţi, cel mai mic nivel de când se fac măsurători – sunt copiii care vor fi în clasa întâi în 2029-30.
Arc peste timp, 2012-2024. 197.928 copii, majoritatea născuţi în 2006, au început clasa întâi în anul şcolar 2012-2013.
116.698 dintre ei s-au prezentat la Bacalaureat anul acesta, aşadar un pic sub 41% au ”dispărut” pe parcurs.
97.066 au promovat, astfel încât, daca tragem linie, doar 49% din copiii care au intrat la şcoală în 2012 sunt astăzi tineri cu diplomă de bacalaureat aspirând către un viitor universitar.
Promovabilitatea la Bacalaureat din 2024 este ”cea mai mare din ultimii 3 ani”, toate autorităţile vorbesc cu mândrie despre ea, dar nu ni se spune ce se întâmpla cu cei circa 100.000 de copii şi tineri care se pierd (în fiecare an) pe parcurs.
Unii se duc în învăţământ dual şi tehnic, dar ajung să lucreze în domeniul pentru care s-au pregătit, de fapt, ajung să lucreze?
Unii se duc in NEET, ştim că în categoria 16-24 ani procentul de NEET de la noi este al doilea cel mai mare din uniune.
Alţii se angajează, dar în mare lor majoritate fără forme legale, sau pleacă în străinătate, astfel încât, din nou, datele disponibile în funcţie de sursa pe care o accesam nu pot fi reconciliate.
Alţii se duc in şomaj – şomajul este mic, aşadar puţini - sau în alte forme de ajutoare sociale - sunt multe, România este o ţară creativă în a da bani de pomană.
Alţii nici nu trebuie sa lucreze, le dau bani părinţii şi bunicii din ţară şi străinătate. Sau, chiar mai bine, sunt rentieri, le lasă părinţii sau bunicii terenuri sau 1-2-3 apartamente.
Mai departe. În 2023 unele date arătau ca aproximativ 450.000 de tineri erau înregistraţi ca studenţi la facultăţile de stat şi private. Nu ştiu cum sa reconciliez cifrele, dar pare că toţi absolvenţii cu diploma de Bacalaureat intră în învăţământul superior – atenţie însă, repet, doar jumătate dintre cei care au început şcoala în urma cu 12 ani. Eurostat 2023 confirmă aceste nepotriviri, România este la coada clasamentului de profil, doar 17% din populaţie are studii superioare.
Iar absolvenţii de facultate, termină facultatea la care au fost admişi, încep masterate şi doctorate în acelaşi domeniu, lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit? Se cheamă angajabilitate. Nu am găsit cifre legate de angajabilitate, ceea ce ne conduce la o presupunere educată că cifrele fie nu există, fie sunt mici, pentru că altfel mediul academic s-ar lăuda cu ele peste tot.
Să nu uităm, desigur, în fiecare an tot mai mulţi tineri aleg facultăţi din străinătate, am găsit cifra de ”peste 60 de mii” de români care învaţă în afara ţării. În general tinerii străluciţi sau cei cu părinţi cu dare de mână.
La absolvirea facultăţilor, a celor din ţară sau din străinătate, se porneşte exodul absolvenţilor din medical şi tehnic către vest – de fapt începe din timpul facultăţii, studenţii sunt recrutaţi fără milă.
Începând de anul acesta se bagă bani grei, miliarde de Euro, în infrastructura de învăţământ. Are dreptate Emil Boc, primarul oraşului cu cea mai mare promovabilitatea la Bacalaureat, investiţia din educaţie este cea mai sigura investiţie. Va face însă această investiţie să crească, la nivelul întregii ţări, nu numai în cele vreo 10 oraşe universitare, calitatea sistemului de învăţământ, să ne ţină copiii şi nepoţii la şcoala şi la facultate şi, mai important, să ne ţină copiii în ţară?
