Din datele publice existente înainte de închidere, oferta pentru Transelectrica se conturează ca o reuşită.
Din această perspectivă merită de văzut de ce "de data asta s-a întâmplat altfel", cum a fost spart cercul nereuşitelor (între care oferta publică Petrom a fost un moment dureros) şi care sunt ameninţările vizibile la orizont.
În cazul Transelectrica pieţele internaţionale au ajutat până la un punct.
Oferta publică a fost precedată de exuberanţa pieţelor de capital.
Momentul lansării ofertei a coincis însă cu începerea corecţiei pe pieţele europene. În mod normal o asemenea inversare de trend este cauză de eşec şi nu de reuşită.
Mai mult ea determină o fixare a preţului cu un discount mic, într-o perioadă de optimism, în timp ce vânzarea efectivă se face într-o perioada când investitorii aşteaptă un preţ de ofertă substanţial redus faţă de tranzacţiile curente.
În mod cert inversarea de trend putea (şi să sperăm că e prea târziu să o mai facă! ) să determine eşecul.
În cazul Transelectrica, nivelul la care a fost aprobat preţul de oferta a ajutat în mod cert la succesul ofertei.
El a venit după neinspirata fixare a preţului de ofertă de la Petrom şi a reflectat voinţa de a evita un alt eşec.
În acelaşi timp trebuie recunoscut că dincolo de profesionalismul consorţiului angajat pentru ofertă, decidenţii politici au fost diferiţi.
Când eşti implicat în road showuri pentru vânzarea de obligaţiuni româneşti pe pieţele americane ştii cum să calibrezi preţul pentru o ofertă publică simbolică pe piaţa românească!
Ne place sau nu, dar profesionalismul deciziei politice a făcut diferenţa.
Şi probabil şi calitatea noilor purtători de steag ai Bursei de Valori Bucureşti care au ştiut să implice în procesul de "awarness" nu numai Banca Naţională, dar şi marile bănci de investiţii internaţionale.
Cazul Transelectrica nu ne împiedică însă să identificăm câteva trenduri ale pieţei de capital şi ale dezbaterilor publice care ne pot întoarce în zona de eşec.
Dacă în acest caz subscrierea pare că se bazează în primul rând pe capital românesc ("străinii nu investesc decât în ziua închiderii"), pentru următoarele oferte publice se anunţă secetă în acest domeniu.
Modul cum Fondul Proprietatea şi SIF urile s-au angajat la distribuirea de dividende arată că în a doua parte a anului vor exista mai puţine disponibilităţi de capital autohton pentru oferte publice. Investitorii vor fi în primul rând străini.
De data aceasta nu numai atractivitatea preţului va face diferenţa, ci şi deciziile luate (inclusiv la nivel politic) privind piaţa de capital românească şi în speţă BVB.
Bursa a fost donată brokerilor de către statul român printr-o decizie politică care a ignorat total rolul investitorilor şi al firmelor care se listează şi uitându-se total funcţia de utilitate publică pe care aceasta trebuie să o furnizeze. Urmările au fost nefaste, funcţiile bursei fiind exclusiv subordonate intereselor brokerilor.
Întrebarea este dacă acest lucru se va schimba. E esenţial pentru viitoarele oferte publice şi e ultima şansă pentru piaţa de capital.
Florin Pogonaru este preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România şi membru în Consiliul de Supraveghere al BCR, liderul consorţiului de intermediere a ofertei Transelectrica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
