În ultimul an, din ce în ce mai mulţi am început să ne gândim de două ori înainte de a cumpăra ceva ce promovează influencerii. Chiar recent am scris despre un anume influencer care a aruncat într-un coş de gunoi produse pe care tocmai le promovase. Povestea nu s-a terminat bine. Astăzi, vedem că aproape oricine are Instagram sau TikTok poate fi un influencer. Simţim o saturaţie în ceea ce priveşte influencerii şi produsele promovate de ei pentru că am devenit extrem de conştienţi că multe dintre articolele pe care le vedem pe conturile lor sunt primite cadou sau sponsorizate.
Pentru influencerii care postează parteneriate plătite după parteneriate plătite, toată lumea a început să înţeleagă că nu există nicio modalitate de a folosi cu adevărat toate brandurile şi produsele pe care le promovează. Ne putem pune de acord (cred) că influencerii au devenit sinonimi cu promovarea consumului în ultimii ani. Şi totuşi, pentru că există un „totuşi”, poate că încă mai e speranţă pentru un consum mai responsabil. Şi poate că această speranţă vine dintr-un anume trend – deinfluencing. Pornit tot de influenceri.
Deinfluencing este un trend opus influenţării, unde influencerii încearcă să-şi încurajeze urmăritorii să nu cumpere orice lucru văd promovat pe internet (cel puţin nu mai mult decât e strict necesar). Theconversation.com explica într-un articol recent că „acest trend vizează influencerii care îi descurajează pe urmăritorii lor să cumpere produse supraevaluate sau ineficiente”. În esenţă, deinfluencingul descurajează consumul excesiv, care ne dăunează atât nouă (financiar, uneori din punctul de vedere al sănătăţii), cât şi planetei.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
