Estimare: aproximativ 1.700 de milioane EUR poate reprezenta valoarea profitului companiilor cu capital străin în 2018 ce ar putea fi injectat în economie în 2019. Decizia depinde de predictibilitatea fiscală şi legislativă
După o perioadă de stagnare a investiţiilor străine în intervalul 2012-2014, începând cu anul 2015, investiţiile străine în România au crescut de la an la an cu aproximativ 8%. Investitori din ţări precum Olanda, Germania, Austria, Italia sau Franţa gestionează 48.387 milioane EUR, adică aproximativ 64%, din totalul investiţiilor străine prezente pe piaţa din România (75.851 milioane EUR la data de 31 decembrie 2017), potrivit informaţiilor statistice publicate de Banca Naţională a României în raportul cu privire la investiţiile străine directe în România aferent anului 2017.
Însă, toate aceste investiţii au fost făcute din profiturile perioadei anterioare anului 2017, perioadă în care, România, într-o oarecare măsură, a prezentat predictibilitate în ceea ce priveşte cadrul legislativ. În concret, începând cu anul 2015 până la sfârşitul 2017, 3.381 milioane EUR a reprezentat profit reinvestit în România de către toate aceste societăţi cu capital străin. An de an profitul reinvestit a crescut cu aproximativ 7% faţă de valoarea profiturilor reinvestite ale anului precedent. Spre exemplu, 32,9% din profitul total al anului 2017 înregistrat de societăţile cu capital străin a reprezentat capital reinvestit în România. Ceea ce ne duce la concluzia că yieldul estimat al investiţiilor a fost unul cel puţin rezonabil, ca să nu spunem foarte bun.
Până în prezent nu au fost publicate informaţii statistice în ceea ce priveşte anul 2018. Lăsând la o parte impredictibilitatea cadrului legislativ care ar putea influenţa deciziile investitorilor străini la închiderea exerciţiului financiar 2018, la nivel teoretic, dacă trendul crescător din ultimii 3 ani s-a menţinut şi în anul 2018, o sumă de aproximativ 1.700 milioane EUR ar trebui să reprezinte profit reinvestit în România pentru perioada începând cu anul 2019, pornind de la premiza că cifrele aferente anului 2018 ar fi într-o oarecare măsura similare cu cele ale anului 2017. Şansele că acestea să fie mai bune sunt mari considerând că Guvernul a anunţat o creştere economică la sfârşitul anului 2018, în mare parte bazată pe consum care este generat de investitori (atât cei străini, cât şi antreprenorii locali). Prin urmare, în situaţia teoretică în care ar exista în continuare încredere în mediul de business din România, am putea extrapola că avem toate premizele pentru o continuitate în zona investiţiilor străine în ţara noastră. Tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii din piaţă din ultimii ani confirmă această concluzie. Luxembourg spre exemplu, aproape şi-a triplat investiţia în România din 2015 până în prezent.
Totuşi, trebuie să menţionăm că realitatea a demonstrat că investitorii merg în zone previzibile pentru business. Planurile de afaceri se construiesc pe o perioadă de minim 3 ani. Mare parte din investitori au raportări trimestriale fiind listaţi la bursă sau trebuie să raporteze trimestrial către investitorul final din lanţ. Impredictibilitate legislativă precum introducerea unor taxe fiscale şi/sau parafiscale neanunţate ar putea demonta planuri de business construite în ani şi ar putea genera un impact mai puţin favorabil în zona investiţiilor străine. Spre exemplu, aşa cum anticipăm mai sus, Olanda este ţara cu cele mai mari investiţii în România. De ce? Pentru că investiţia în România a prezentat de-a lungul anilor premizele unei investiţii pe termen lung. Rezultatul acestor investiţii care din 2012 până în prezent au crescut cu 48,4% reprezintă unul din pilonii economiei noastre. Ipotetic vorbind, dacă o mare parte din aceşti investitori cu planuri de business viitoare în România, au obligaţii de raportare trimestrială către parţi terţe precum burse de valori, aşa cum menţionăm mai sus, incertitudinea cifrelor ar putea conduce mai devreme sau mai târziu fie la închiderea activităţilor în România, fie la blocarea investiţiilor viitoare. Astfel de decizii ar putea avea un impact foarte mare asupra economiei şi ar trebui în mod proactiv anticipate în pregătirea politicilor economico-fiscale cu aplicabilitate imediată, implementate prin intermediul pârghiilor legislative precum ordonanţe de urgenţă.
Concluzionând, în aşteptarea informaţiilor relevante care vor rezulta în urma închiderilor anului financiar 2018 în perioada următoare, benefic pentru economia românească ar fi ca trendul pozitiv al investiţiilor din 2015 până în prezent să fie continuat de investitori şi cel puţin parţial, profiturile rezultate din activităţile anului 2018 să fie reinvestite în economia românească. Totuşi, trebuie să menţionăm că, din practica noastră, o mare parte din investitori, nu doar cei din segmentul IT, sunt reticenţi în a-şi continua pariul pe creşterea investiţiilor în România, acuzând impredictibilitatea cadrului legislativ care în mod recurent de mai bine de 1(un) an provoacă surprize.
