Direct conectat fiind la piaţa de profil şi având totodată şi acţiuni la FP (acţionar la Poştă alături de statul român, adică de noi toţi), mă întrebam recent dacă după insolvenţa Hidroelectrica se va aplica aceeaşi "strategie" şi la CN Poşta Română. Sau care va fi strategia în acest caz?
Poşta Română este un alt exemplu relevant de "dezastru de management" al statului român.
Înarmaţi cu sinceritate, nu putem disocia evoluţia pozitivă a pieţei private de curierat din România ultimilor 15 ani de nesperata şansă dată de lipsa unui competitor serios, precum ar fi putut să fie Poşta Română.
Ca antreprenori - mulţumim!
Revenind la seriozitate, a analiza consistent situaţia Poştei Române nu poate face obiectul unui scurt articol de ziar. Însă, pentru a evalua dimensiunea acestei "ratări de oportunitate", este suficient a menţiona câteva "borne" relevante.
Sursa acestor date provine nu doar dintr-o analiză proprie, ci şi din informaţii provenite de-a lungul timpului din surse precum site-ul Ministerului de Finanţe, raportul Corpului de Control al Guvernului, din analize ale firmei de consultanţă Roland Berger sau ale PwC împreună cu Ziarul Financiar. Iar cifrele nu au culoare politică.
Cum stă situaţia
Începând de prin anul 2005, Poşta a mers din rău în mai rău, indiferent de cine s-a perindat pe la conducerea ei. În acel an Poşta mai avea o rată de profit onorabilă de vreo 7% (cca 10 milioane euro) la o cifră de afaceri de cca 150 milioane euro. Din acel moment profitul a început să scadă, deşi veniturile creşteau încă odată cu piaţa.
Mai mult, începând din 2008, veniturile au cam stagnat, dar profiturile nu: au continuat să se tot rostogolească la vale până "sub pământ", adică la pierderi de aproape 10% din venituri.
În prezent vorbim de 30 de milioane de euro pierderi anuale la cca 350 de milioane euro venituri. Vorbim de pagube de 100 milioane de euro în numai 3 ani! Acoperite indirect din impozitele plătite de noi şi din împrumuturi purtătoare de dobânzi pe care tot noi le suportăm!
Scandaluri cu contracte păguboase (eufemistic vorbind), câţiva directori la "zdup", amenzi neplătite la Consiliul Concurenţei, datorii la fisc, pericol de faliment.
Toate acestea având la dispoziţie o infrastructură "moştenită" tot de ordinul sutelor de milioane şi o poziţie de furnizor unic, de monopol, cu drepturi exclusive pe anumite zone de piaţă.
O performanţă într-adevăr de "excepţie", pe reţeta românească a administrării de stat, pe scurt - naţionalizarea costurilor şi privatizarea profiturilor!
Numărul de salariaţi a rămas mai tot timpul acelaşi, în jur de 35.000. Prea mare comparativ cu alte Poşte sau cu "surorile" din zona privată. Şi toţi "full-time", spre deosebire de practicile în domeniu care merg într-o proporţie semnificativă şi pe "part-time" şi "colaboratori".
Surpriza şi mai mare vine însă când ne uităm la numărul factorilor poştali (adică tocmai cei care duc efectiv expedierile şi pensiile la destinatari) - sub o treime din totalul angajaţilor!
Că să rămânem în zona productivităţii, aruncând o privire succintă asupra structurii veniturilor, vedem că acestea provin în proporţii relativ egale din livrări poştale (din care cele asimilate serviciilor de curierat rapid, deci cu o valoare adăugată mai mare, au o pondere de sub 10%) şi din livrări de pensii. Majoritar din aceste zone are Poşta încasări, iar fără a avea statul drept client, Poşta Română ar fi sucombat de mult. Noroc cu creşterea numărului de pensionari şi cu gradul scăzut de bancarizare al acestora!
Dacă ne uităm numai la zona serviciilor de transport/livrare, cei 11.000 de poştaşi livrează anual cam 500 milioane de scrisori. Un calcul scurt ne duce la un randament mediu de circa 150 de scrisori livrate zilnic de către fiecare postaş, în general la persoane fizice, deci cu un grad de "condensare" demografică substanţial mai ridicat comparativ cu livrările efectuate preponderant către persoane juridice pe care le fac jucătorii din zona privată. La aceste livrări se adaugă zilnic câteva zeci de pensii.
În orice caz, randament redus, în condiţiile în care un jucător privat major din curierat are cu un număr de zece ori mai mic de curieri un randament doar la jumătate.
De dragul comparaţiilor, să mai vedem nişte cifre din curieratul privat autohton şi mai ales din zona "suratelor" poşte de stat central şi est-europene: Poşta Cehă, Poşta Ungară au venituri duble cu un număr mai mic de angajaţi decât al Poştei Române. Poşta Poloneză are venituri de 6 ori mai mari produse cu doar de 2,5 ori mai mulţi angajaţi. Poşta Austriacă are venituri de 9 ori mai mari obţinute cu aproape jumătate din numărul de angajaţi ai Poştei Române.
Toate aceste entităţi au şi rate de profit anuale de peste 5%, unele chiar peste 10%.
Ce găsim ca explicaţii prin rapoartele Poştei: a crescut concurenţa, au intrat în România jucătorii mari în curierat, nu au fost bani pentru investiţii, pentru că sunt restricţii bugetare. Şi se mai laudă dânşii că au redus un pic pierderile prin scăderea cheltuielilor cu paza, prin internalizări de servicii şi prin renegocieri de contracte cu furnizorii. Justificări cel puţin "subţiri", în opinia mea, nu poţi veni cu aşa ceva şi neînsoţit de demisie în faţă unui Consiliu de Administraţie.
Propuneri de soluţii au tot venit de-a lungul timpului, fie de la Roland Berger (contra a 1,8 milioane euro), fie din alte zone, sunt de acord cu mare parte din ele şi ar mai fi loc de adăugat câteva. În principiu se vorbeşte despre automatizarea proceselor, informatizare, optimizare a reţelei, eficientizarea structurii de personal, atragere de investitori ş.a.m.d. Dar nu lipsa soluţiilor este problema.
Personal nu cred că simpla reducere de personal este cheia problemei, este cert însă că o reevaluare şi eficientizare a acestuia este necesară. Este nevoie de bună-credinţă şi de competenţă.
Iar dacă se doreşte evitarea reducerilor de personal, atunci este evident că trebuie să te focalizezi şi pe creşterea veniturilor, iar piaţa din acest punct de vedere oferă un potenţial enorm, după cum am observat că se poate în exemplele anterioare, mai ales în contextul dezvoltării comerţului online, spre exemplu, unde tocmai livrarea la persoane fizice (punctul încă "forte" al Poştei) este baza.
În orice caz, restructurare nu înseamnă numai să dai oameni afară, nu aceasta este dovada potenţei manageriale. Chestiunea principală este că nu se face însă mai nimic şi pierderile continuă. Pe banii noştri.
În loc de concluzii: Guys - Wake up!
În condiţii normale, Poşta Română ar trebui şi ar avea capacitatea să depăşească 500 mil. euro din punct de vedere al cifrei de afaceri şi 50 mil. euro ca profit (10%) la nivelul anului 2015, nu doar 10 milioane, aşa cum îşi propune (şi pe care oricum nu-i va putea atinge fără reforme profunde).
Aceasta ar însemna că în loc să plătim absolut fiecare dintre noi anual câţiva euro pentru a acoperi pierderile Poştei (cum facem acum), am putea marca ca profit aceşti bani!
Citesc siderat în Raportul Poştei că aceasta se mândreşte cu faptul de a fi fost partener în proiecte precum expoziţia "Ferestre spre Brazilia", "Călătorie în lumea Poştei", "Noaptea muzeelor" sau "Marşul Factorilor Poştali", ca să menţionez doar câteva. Astfel de implicări (cu certitudine însoţite de costuri) în proiecte halucinante, în condiţiile în care de ani de zile nu faci profit, nu se justifică.
Dar nu şi pentru acţionarul majoritar numit Statul Român. Însă nu suntem şi noi într-un fel acţionari ai statului ?
Mai ales în contextul dat, acţiuni precum participările la evenimente precum "Noaptea muzeelor" nu relevă decât fie "noaptea gândirii", fie "noaptea corectitudinii", fie amândouă. Ce-aţi zice de o implicare imediată în proiecte precum "Călătorie în lumea profitului" sau "Ferestre către performanţă" ?
Octavian Bădescu este un antreprenor cu investiţii în sectorul serviciilor, având o experienţă managerială de peste 10 ani în curierat rapid. Este fondator şi Secretar General al Asociaţiei Operatorilor de Curierat din România (AOCR) şi totodată fondatorul Sameday Courier.
Octavian Bădescu este proprietarul companiei de curierat Sameday Courier, cu afaceri de 1,5 milioane de euro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
