• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8325
  • Leu / USD4.6725
Opinii

Opinie Pascal Prigent: Noua măsură a profitului ar trebui să fie shared value

Opinie Pascal Prigent: Noua măsură a profitului ar trebui să fie shared value

Autor: Pascal Prigent

09.05.2012, 00:05 1036

Din ce în ce mai mulţi analişti şi economişti privesc cu îngrijorare - în domeniul farma, dar nu numai - decalajul în creştere dintre mediul de afaceri şi autorităţile statului. Dezbaterea este blocată şi autorităţile implementează măsuri fără o consultare reală, măsuri ce pot aduce prejudicii companiilor şi creşterii economice. Ce stă la bază este o lipsă de încredere între companii şi celelalte părţi implicate, fie ele autorităţi, guverne, reglementatori, comunităţi locale sau societatea în ansamblul ei. În multe ţări se poate vorbi despre o veritabilă "stare de neîncredere" între companii şi comunitate.

Un articol apărut recent în Harvard Business Review susţine că legitimitatea mediului de afaceri a scăzut la un nivel record în istoria recentă şi că acest lucru este din vina companiilor, care au optimizat pe termen scurt performanţa financiară fără a avea în vedere nevoile clienţilor şi, mai mult, ignorând impactul pe termen lung asupra societăţii.

Mai mult, un sondaj realizat recent în Statele Unite arată că 3 din 4 americani, din categoria celor influenţi în comunităţile în care trăiesc, consideră că este mult mai dificil să aibă încredere în companii în ziua de azi faţă de acum câţiva ani. Este o tendinţă îngrijorătoare, mai ales că 60% dintre respondenţi au declarat în acelaşi sondaj că le va fi şi mai greu să aibă încredere în companii în următorii 2-3 ani. Este puţin probabil să se înregistreze progrese atâta timp cât nu vom crea o platformă comună - un diagnostic comun al stării actuale şi obiective comune pe termen lung care să evidenţieze faptul că interesele mediului de afaceri şi cele ale comunităţilor sunt interconectate.

Dacă luăm ca exemplu sectorul de sănătate, scepticii spun că guvernele şi companiile farma nu pot avea "interese comune" atâta timp cât mediul de afaceri îşi urmăreşte propriul interes economic şi încearcă întotdeauna să vândă mai mult.

Orice firma şi-ar putea dori de la client să cumpere mai mult, dar nicio companie nu-şi doreşte ca propriul client să intre în faliment. Dacă sectorul de sănătate este nesustenabil, ar putea să intre în colaps la un moment dat, iar dacă asta se întamplă întreaga industrie va dispărea. Pe termen lung, atât industria farmaceutică cât şi guvernul au nevoie de un sistem de sănătate puternic şi sustenabil.

În acest context apare un nou principiu, care ar putea contribui la restabilirea încrederii între industrie şi actorii relevanţi implicaţi în sistem: se numeste "shared value" (crearea de valoare împărtăşită). Acest principiu susţine că nu toate profiturile sunt egale şi ca firmele ar trebui să se concentreze pe crearea de valoare economică creând în acelaşi timp şi valoare socială. Shared value este diferit de responsabilitatea socială sau filantropia deoarece nu se referă la o mai echitabilă redistribuire a aceleiaşi valori ci mai degrabă la crearea de mai multă valoare, în beneficiul actorilor implicaţi.

Există mai multe metode prin care poate fi implementat acest shared value: regândirea gamei de produse (de exemplu, o companie care produce alimente ar putea decide să producă alimente mai sănătoase pentru o mai bună stare de sănătate a clienţilor), redefinirea lanţului valoric (prin folosirea, de exemplu, a unor camioane cu un consum mai mic de carburant). În fond, implementarea conceptului de shared value se referă la crearea unui business sustenabil şi a unei societăţi sănătoase; este vorba despre utilizarea resurselor entităţilor economice (resurse de tip financiar, forţă de muncă, expertiză) pentru beneficiul tuturor.

Să ne uităm de exemplu la indicatorul speranţei de viaţă. România are cea mai scăzută speranţă de viaţă din Uniunea Europeană. Românii trăiesc cu 5 ani mai puţin decât oricare cetăţean din Uniunea Europeană. Acest lucru ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru fiecare român, iar dacă lucrezi în industria farmaceutică acesta devine o provocare personală. Sunt multe arii în care lucrurile pot arăta mai bine: imunizarea (în condiţiile în care mortalitatea infantilă este de două ori mai mare decât media europeană), accesul comunităţilor dezavantajate la servicii de sănătate, diagnosticarea în aria bolilor cronice, infrastructura, igiena. Putem face o diferenţă nu doar prin produsele noastre ci şi susţinând proiecte ale ONG-urilor, susţinând zona de educaţie, contribuind cu expertiză în societate.

Rezultatele cu adevărat semnificative ale acestui concept de shared value sunt create împreună. Doar atunci când companiile realizează un parteneriat impactul este mare; iar impactul este cu atât mai mare cu cât guvernul se implică şi susţine astfel de acţiuni. Prin urmare, autorităţile de reglementare joacă un rol critic - acestea pot crea cadrul necesar pentru ca principiul de shared value să existe: să determine în egală măsură mediul de business şi societatea civilă să creeze prosperitate pentru societate prin reguli predictibile şi transparente. De exemplu, o măsură ca taxa de clawback este contra-productivă pentru că rezolvă problemele doar pe termen scurt, în detrimentul unei strategii pe termen lung.

Companii precum cea pe care o conduc s-au angajat să urmeze principiul shared value cu scopul de a crea un impact social mai mare şi, în final, de a contribui la schimbarea în bine a indicatorului speranţei de viaţă în România. Totuşi, aceasta este o misiune ce ar trebui asumată de mai multi actori şi avem nevoie de implicarea guvernului şi a societăţii civile pentru a produce parteneriate ce vor face într-adevăr diferenţa pentru pacienţii români.

Pascal Prigent este Directorul General al GlaxoSmithKline (GSK) România

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0061
Ieri: 4.9474
Azi: 4.6725
Diferență: -0,8825
Ieri: 4.7141
Azi: 5.8325
Diferență: -0,1353
Ieri: 5.8404
Azi: 4.8048
Diferență: -0,4599
Ieri: 4.8270