Opinii

Opinie prof. dr. Ovidiu Dîmbean - Creţa, rectorul şcolii de afaceri ASEBUSS. Trei lecţii pentru manageri în 2023: Fiţi flexibili, diversificaţi investiţiile şi recunoaşteţi rapid dacă aţi greşit

Opinie prof. dr. Ovidiu Dîmbean - Creţa, rectorul...
27.01.2023, 11:16 601

Una dintre cel mai frecvent întâlnite întrebări pe care şi-o adresează managerii şi antreprenorii din România la începutul acestui an este cum să-şi ”calibreze” investiţiile într-un context economic incert, în aşteptarea unei crize care întârzie să vină. Înainte de a fi profesor la ASEBUSS am trecut prin mai multe perioade de criză care m-au prins în rolul de director financiar, iar câteva dintre lecţiile învăţate atunci se pot aplica şi astăzi, când nevoia de reducere a cheltuielilor este dublată de necesarul de a face investiţii diversificate, cu riscuri diversificate.

  1. Fiţi flexibili şi cu mintea deschisă, chiar şi la idei care vă dezavantajează personal

Managementul trebuie să fie format din profesionişti care să fie deschişi la idei noi şi care au o minte flexibilă, dar şi curajul să ia măsuri şi să se adapteze la mişcările din piaţă. Întâmpinarea unei crize nu necesită o pregătire specială, pentru că de multe ori crizele din companii au cauze interne. Când am fost director financiar la producătorul de electrocasnice Arctic în perioada 2001- 2003 (înainte de vânzarea companiei către grupul Arcelik din Turcia), am fost nevoiţi să restructurăm circa 10% dintr-un total de peste 2.000 de angajaţi, o măsură extrem de dificil de luat pentru că eram principalul angajator din Găeşti. Pe lângă această măsură, din nevoia de restructurare şi confruntaţi cu presiunea puternică venită din partea sindicatelor, am decis şi ca managementul să rămână timp de trei luni fără salarii, pentru ca organizaţia să îşi revină, să îşi elimine pierderile să treacă pe profit. Pe lângă restructurarea echipei de vânzări şi relansarea canalelor de distribuţie a produselor, prin aceste măsuri am reuşit să relansăm brandul Arctic în România în 2002. Astăzi, Arctic este liderul pieţei de electrocasnice (cu o fabrică de frigidere şi cu una de maşini de spălat) şi a dat startul investiţiilor masive în acest domeniu, astfel că România a devenit un hub regional al producţiei de astfel de produse. Iar ştirile recente privind crearea unui mega-jucător pe această piaţă prin unirea forţelor Arctic cu cele ale Whirpool pe piaţa din Europa confirmă drumul spre succesul în business luat de această companie.

  1. Diversificaţi investiţiile ca să minimizaţi riscurile

Într-o criză, rar se întâmplă să fie afectate toate sectoarele de activitate, toată economia naţională, regională sau globală. Tocmai de aceea, managerii şi antreprenorii care vor să fie mai precauţi în cazul unei eventuale scăderi economice trebuie să încerce, pe cât posibil, să-şi diversifice investiţiile în aşa fel încât să minimizeze şi riscurile. Riscul se împarte în două mari categorii: risc sistemic/ de piaţă şi risc de industrie/ de domeniu de activitate. Industria HoReCa, de exemplu, a fost un domeniu puternic afectat de criza sanitară, iar în afară de lobby-ul intens pe care l-au făcut reprezentanţii domeniului pentru a primi ajutoare de la Guvern în perioada pandemiei, exemplele locale ne-au arătat că a fost şi o oportunitatea pentru a veni cu idei noi de business adaptate noii realităţi. City Grill, de exemplu, şi-a dezvoltat propria aplicaţie de livrare la domiciliu, iar brandul de cafea Nespresso a extins livrările şi sâmbăta pentru a se adapta nevoilor clienţilor. Pot exista câştigători de conjunctură într-o criză – cum au fost, de exemplu, unele companii din farma sau firmele de curierat în perioada pandemiei – dar toate aceste câştiguri au la bază o diversificare a investiţiilor, diversificare care nu se poate face fără ca CEO-ul/ antreprenorul care deţine business-ul să fie deschis la ideile colegilor/ partenerilor de afaceri, pentru că singur nu le poţi şti pe toate.

  1. Cu cât recunoaşteţi mai repede că aţi greşit, cu atât veţi pierde mai puţin

Să recunoşti că ai greşit şi să recunoşti asta cât mai repede, indiferent dacă a fost o decizie de echipă sau o decizie individuală, este esenţial pentru limitarea pierderilor. Adesea în business sunt făcute greşeli foarte mari după decizii bazate pe multe analize, propuneri şi idei, iar cu cât o decizie are la bază o analiză mai complexă, cu atât e mai greu pentru un lider să recunoască că a greşit. Însă scurgerea timpului, în acest caz, echivalează cu creşterea pierderilor aduse în companie. Plecarea producătorului de telefoane Nokia de la Jucu (judeţul Cluj) după mai puţin de 5 ani de la înfiinţarea companiei în România, dar şi eşecul unor multinaţionale din domeniul bricolajului (Obi, Bricostore, Baumax etc.) în faţa companiei antreprenoriale Dedeman care a devenit între timp un gigant cu afaceri de peste 2 miliarde de euro sunt dovezi, în istoria de business a României, ale unor greşeli nerecunoscute la timp de către unii dintre liderii lor.

Dacă ne uităm la perioada începută în 2022 şi care va continua în 2023, vedem că avem o suprapunere a mai multor crize – inflaţia, preţul energiei, războiul de la graniţă, pandemia care încă mai produce efecte în economie şi în sistemul sanitar etc.- care formează aşa-numita ”furtună perfectă”. Indiferent de cât de intens vom simţi efectele acestei crize aşteptate, cred că efectele ei nu vor fi atât de deranjante pe cât pare. De ce? Pentru că managerii şi antreprenorii din România s-au pregătit de ”luptă” -  atât mental, cât şi din punctul de vedere al bugetelor - ,  sunt mai flexibili, mai profesionişti, mai maturi şi mai atenţi la managementul riscurilor, dar şi la cel al investiţiilor. Şi poate cel mai important: au încredere în echipele lor şi şi-au format oameni capabili să treacă cu bine atât în perioadele de criză, cât şi în perioadele de creştere economică. Cel puţin asta reiese din discuţiile pe care le avem cu studenţii si absolvenţii scolii noastre, care are o comunicate de peste 1.500 de manageri şi antreprenori.

 
Cele mai citite ştiri