Bogdan Drăgoi, 30 de ani, secretar de stat în MinisterulFinanţelor şi unul dintre cei mai tineri demnitari, a fost "vedeta"României la prima conferinţă internaţională din acest an dedicatăregiunii Europei Centrale şi de Est şi organizată luna trecută laViena.
De 15 ani în ianuarie se adună în capitala austriacă oficiali aiguvernelor şi băncilor centrale, alături de bancheri, analişti şiinvestitori, fiind un prilej folosit de statele din regiune pentrua-şi face lobby economic mai ales în ultimii ani de criză.
România, care în mod tradiţional nu excelează la acest capitol,a fost reprezentată anul acesta în panelul principal al discuţiilorde Bogdan Drăgoi, care a fost prima dată secretar de stat înFinanţe la vârsta de 26 de ani, când alţi tineri încă îşi facucenicia în profesie. De obicei, această funcţie de reprezentareera exercitată de viceguvernatorul BNR Cristian Popa, care nu rataacest eveniment anual, dar de data aceasta a absentat.
Deşi prezent la eveniment - spre surprinderea multorparticipanţi români, ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu aluat loc undeva în spatele sălii de conferinţă. De ce oare?
Drăgoi a primit o misiune dificilă să le vorbească străinilordespre situaţia economică a României, atât timp cât făcea partedintr-un panel în care România ieşea repede în evidenţă drept "ţaracu probleme", fiind coleg cu guvernatorul băncii centrale aTurciei, Durmus Yilmaz, un secretar de stat din Ministerul deFinanţe polonez, Dominik Radziwill, un alt omolog din MinisterulFinanţelor din Austria, şi cu Alberto Verme, CEO al grupuluiamerican Citi pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.
A fost primul eveniment de asemenea anvergură la care Drăgoi afost vorbitor. Cu studii în străinătate, la Tufts University - SUA,el este fluent în engleză, dar şi în franceză şi italiană.Experienţa limitată în ocazii similare îşi spune însă cuvântul şieste rugat să vorbească mai tare, membri ai auditoriuluiplângându-se că nu aud ce spune.
Premisele discuţiei sunt incitante: severitatea crizei şi vitezade revenire a economiilor au fost subestimate, Polonia este ovedetă a regiunii, cu o bursă puternică şi producţie industrialăsolidă, Turcia iese din rând cu creşterea sa economicăspectaculoasă care îi face pe americanii de la Goldman Sachs să ovadă demnă de inclus în deja celebrul acronim BRIC al celor maidinamice economii emergente, investiţiile străine directe s-auorientat spre destinaţii mai "sexy" în detrimentul Europei Centraleşi de Est, infrastructura rămâne o problemă neglijată la nivel deregiune, iar Asia şi America Latină pun presiune pe politicieniieuropeni să caute noi modele economice.
Vine şi rândul lui Drăgoi, nevoit să admită că România vine dupădoi ani de scădere economică. Mesajul este că s-au luat măsuridrastice de reducere a cheltuielilor, că pentru 2011 ţinta este decreştere a PIB cu 1,5%, urmând apoi o tendinţă ascendentăsustenabilă pe baza măsurilor "corecte" care au fost adoptate.Nicio vorbă despre costisitorul acord cu FMI.
De-abia după amiază intră în scenă ministrul finanţelor,Gheorghe Ialomiţianu. El trebuie "să dea mesaje" străinilorprezenţi la conferinţă, într-o sesiune dedicată României. Oficialulromân are însă nevoie de translator pentru a comunica în engleză,astfel că intervenţiile sale durează (de altfel, în CV-ul său deministru nu figurează nicio limbă străină). Mesajele sunt"corecte", după opinia unui bancher din sală: România va încheiaîncă un acord cu FMI, dar fără a fi vorba şi de un nou împrumut,TVA rămâne la 24%, iar perspectiva financiară este "bună".
Situaţia se complică atunci când apar întrebările din sală: maiîntâi trebuie să înţeleagă translatorul, acesta să-i redeaîntrebarea ministrului, şi apoi urmează circuitul în sens invers.În acest stil schimbul întrebare-răspuns se prelungeşte, mai alescând apar neclarităţi şi ministrul solicită repetarea uneiîntrebări. În cele din urmă, întrebările ajung să se îndrepte cătreJeffrey Franks, negociatorul-şef al FMI pentru România, care nicimăcar nu stă la prezidiu, ci în picioare, în sală. Acesta face oconfesiune surprinzătoare: nu a anticipat amploarea problemelor,iar dacă măsurile de ajustare fiscală ar fi fost luate din 2009,lucrurile ar fi mers mai uşor şi revenirea economică ar fi apărutmai repede.
Una peste alta, prezenţa lui Ialomiţianu la eveniment esteconsiderată "salutară" de către unii participanţi, chiar"curajoasă", asigurând României un nivel de reprezentare pe măsuraaltor ţări din regiune.
În contrast însă cu prestaţia oficialilor din alte ţări, carepot comunica în engleză, discuţia intermediată de translator apareca un "handicap" în ochii altora. "Nu ţin minte ca în ultimii 20 deani să fi întâlnit vreun înalt demnitar dintr-o ţară din jur caresă nu se poată exprima în engleză", comentează un bancher. Altulare o impresie chiar mai dură, gândindu-se la întâlnirile privatepe care Ialomiţianu le-a avut la Viena cu bancheri şi investitori:"De la un punct încolo folosirea translatorului pentru engleză tedegradează în ochii interlocutorului. Se poate ajunge chiar lamomente îngrozitoare dacă translatorul nu percepe nuanţele sau nustăpâneşte terminologia finanţelor".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
