• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Opinii

Opinie René Schöb, Partner, Head of Tax and Legal, KPMG in Romania: Ce planuri au autorităţile europene cu fiscalitatea. Măsuri pe care companiile ar trebui să le cunoască

Opinie René Schöb, Partner, Head of Tax and Legal, KPMG in Romania: Ce planuri au autorităţile europene cu fiscalitatea. Măsuri pe care companiile ar trebui să le cunoască
01.08.2022, 14:58 192
 
 

Reşezarea bazei de impozitare şi regândirea mixului de impozite existente la nivel european. Acestea par a fi cele două direcţii principale pe care le au în vedere, în următoarele luni, cei mai importanţi doi factori decizionali europeni- Consiliul Uniunii Europene, coordonatorul politicilor economice ale statelor membre, şi Comisia Europeană, principalul for de reglementare european. În schimb, dezbaterile privind Directiva ce ar introduce impozitul minim global (Pilonul II al OECD, cum este el cunoscut de specialişti) sau formula de calcul privind alocarea profiturilor companii multinaţionale către statele unde el este realizat (sau Pilonul I, cum mai este ea cunoscută), bat pasul pe loc. Amânate pe durată nedefinită sunt şi Directivele Unshell, cea care era menită să limiteze abuzurile din partea companiilor lipsite de substanţă, ca şi DEBRA, ce îşi propunea să încurajeze companiile să-şi finanţeze investiţiile prin contribuţii la capitaluri proprii. Aşadar, la ce modificări fiscale ne-am putea aştepta pentru viitoarele luni ?

Consiliul Uniunii Europene, la conducerea căruia se va afla pentru următoarele şase luni Cehia, atrage atenţia statelor membre că este înţelept să ia în considerare o politică fiscală bazată pe principii care să asigure o lărgire a bazei de impozitare şi o reducere a poverii fiscale a investiţiilor strategice.

MĂSURI PROMOVATE. Ca să înţelegem la ce se gândeşte Cehia atunci când vorbeşte despre lărgirea bazei de impozitare, trebuie să privim documentele Comisiei Europene. Şi, astfel, vom putea observa că, încă din luna iunie, Comisia Europeană, în documentul Taxation Trends, introduce ideea nevoii de extindere a bazei de impozitare, ca şi pe aceea de reşezare a mixului de taxe şi impozite, astfel încât şi fiscalitatea ”să ţină pasul cu schimbările petrecute în societate şi economie”. Mai mult, Comisia anunţă, de altfel, şi o dezbatere publică pe această temă pentru finele lunii noiembrie la Bruxelles-”On the road to 2050”, după cea din iunie, în care doar a prezentat principiile publicate în Taxation Trends. ”Taxarea muncii este şi va rămâne o sursă importantă pentru finanţarea statelor. Cu toate acestea, lărgirea bazei de impozitare şi adoptarea mixului potrivit de taxe, incluzând aici taxele pe mediu şi cele pe sănătate, proprietate – inclusiv taxele pe moştenire, sau cele pe capital, ar putea contribui la generarea de venituri, dar şi la încurajarea unor comportamente juste şi ar oferi o rezolvare inegalităţilor”, consideră Comisia Europeană (CE). CE justifică nevoia de reformă prin faptul că tranziţia verde, ca şi cea digitală, combinată cu globalizarea şi cu îmbătrânirea populaţiei, vor avea efecte semnificative asupra economiei sociale de piaţă europene. De exemplu, aminteşte Comisia, se aşteaptă că îmbătrânirea va duce la creşterea cotelor de dependenţă şi la scăderea populaţiei apte de muncă. ”Dacă nu se fac ajustări, acest lucru va afecta, la rândul său, capacitatea de a genera venituri din impozitele pe muncă şi contribuţiile la asigurările sociale”, menţionează Comisia. În ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice şi asigurarea unei economii durabile, sunt necesare schimbări în comportamentul de consum şi producţie, iar impozitarea poate juca un rol important de semnalizare în direcţia corectă. ”Globalizarea şi digitalizarea înseamnă că activitatea poate avea loc fără a fi nevoie ca oamenii care se angajează în activitate să fie prezenţi fizic într-o ţară. Aceste schimbări structurale impun ca UE să îşi adapteze sistemele şi normele fiscale, inclusiv în ceea ce priveşte rezidenţa şi sursa de venit, în conformitate cu principiile de corectitudine şi eficienţă. Aceste principii cheie, care nu trebuie să se excludă reciproc, trebuie luate în considerare cu obiectivul fundamental de a asigura o tranziţie echitabilă din punct de vedere social care ajută la dezvoltarea educaţiei şi a competenţelor, creează locuri de muncă şi abordează inegalităţile”, se mai notează în documentul Comisiei Europene.

De altfel, şi miniştrii de finanţe ai statelor europene stabileau, la ultima reuniune a Eurogrupului, că politicile fiscale din toate ţările ar trebui să vizeze menţinerea sustenabilităţii datoriilor, precum şi cultivarea potenţialului de creştere într-o manieră durabilă pentru a spori redresarea, facilitând astfel şi sarcina politicii monetare de a asigura stabilitatea preţurilor prin neadăugarea de presiuni inflaţioniste. ”Politicile fiscale ar trebui să fie în continuare diferenţiate în mod corespunzător în funcţie de situaţia economică şi fiscală a statelor membre, inclusiv în ceea ce priveşte expunerea acestora la criză şi afluxul de persoane strămutate din Ucraina. Măsurile fiscale ar trebui să se concentreze pe atenuarea constrângerilor din partea ofertei, care ţin în spate economiile noastre. Implementarea reformelor structurale şi sprijinirea investiţiilor pentru tranziţia verde şi digitală rămân, însă, priorităţi”, declara Eurogrupul. Pe măsură ce ne pregătim bugetele naţionale pentru 2023, ajustările politicilor ar trebui să păstreze stimulentele pentru tranziţia energetică. Iar măsurile fiscale ar trebui să se concentreze pe atenuarea constrângerilor provocate de problemele cu lanţurile de furnizori, care ne afectează economiile, mai notau miniştrii de finanţe.

MĂSURI ÎN EXPECTATIVĂ. Pe de altă parte, Directivele propulsate de Franţa, ce s-a aflat înaintea Cehiei la preşedinţia rotativă a Consiliului UE, par să intre într-un con de umbră. Astfel, Directiva de aplicare a acordului istoric al OCDE asupra introducerii unui impozit minim global de 15% s-a lovit de opoziţia Ungariei, după ce Polonia a renunţat la obiecţii, şi a fost amânată pentru finalul anului. Pe de altă parte, nici Statele Unite, deşi au forţat realizarea acordului şi au propus nivelul de impunere, acum nu mai susţin ideea impozitului global şi par să aibă discuţii interne referitoare la competitivitatea economiei americane în noile condiţii.

Nici cealaltă iniţiativă, privind alocarea de către companiile multinaţionale ( în special a celor din digital) a unor cote de profit în locul unde el este realizat, nu pare să întrunească unanimitatea. Mai mult, tot mai multe voci aduc în discuţie revenirea la taxele digitale, la care ţările membre ale UE au renunţat anul trecut, tocmai pentru a favoriza adoptarea Pilonului I al OCDE.

Obiecţii ridică anumite state europene şi la implementarea Directivei Unshell, motivând că lipsa de substanţă poate fi deja contestată de autorităţile fiscale ale UE, pe baza unor dispoziţii foarte cuprinzătoare anti-abuz care au fost implementate în întreaga UE, ca şi în OCDE. Astfel, nu este clar ce ar mai putea corecta iniţiativa Unshell, care, însă, ar putea adăuga o complexitate inutilă pentru întreprinderile din UE şi ar reduce capacitatea Europei de a atrage investiţii internaţionale.

Nici DEBRA, acronimul lui „Debt-equity bias reduction allowance” nu este văzută ca o urgenţă de către preşedinţia cehă. Propunerea de Directivă prevedea ca „majorările capitalului propriu al unui contribuabil de la un an fiscal la altul să fie deductibile din baza sa de impozitare, la fel ca şi în cazul îndatorării”. De asemenea, CE propune limitarea deducerii dobânzii la 85% din depăşirea costurilor îndatorării (dobânda plătită minus dobânda primită). De asemenea, CE preconiza că o abordare combinată - prin stimulentul pentru capitalurile proprii şi deducerea limitată a dobânzii, ar duce la creşterea investiţiilor şi, deci, şi a PIB-ului UE. Doar că preşedinţia cehă va trebui să abordeze rezistenţa unor ţări din cauza potenţialelor pierderi de venituri fiscale şi a limitelor deducerilor dobânzii la împrumut. Propunerea va avea nevoie de sprijin unanim în Consiliul UE pentru a deveni lege.

MĂSURI CERTE. CBAM sau Mecanismul de ajustare la frontieră în funcţie de consumul de carbon, este un  instrument de combatere a schimbărilor climatice, care ar trebui să forţeze modernizarea anumitor sectoare, intens poluatoare, pentru a-şi reduce conţinutul de carbon.  Mecanismul ar trebui să asigure plata aceluiaşi preţ al carbonului pentru toţi – producători sau importatori, în special în siderurgie sau energie. Conform CBAM, toate importurile de ciment, fier şi oţel, aluminiu, îngrăşăminte sau energie electrică din ţări din afara UE vor fi taxate la tona de carbon emis începând din 2025. Până atunci, din 2023, importatorii din sectoare urmează să fie supuşi unor obligaţii de raportare a emisiilor încorporate în produsele importate. În perioada de tranziţie, companiile nu trebuie să piardă din vedere, deci, impactul financiar al noii taxe, nici costurile interne de monitorizare şi raportare.

În iunie, membrii Parlamentului European au fost de acord cu reforma ETS adică cu extinderea pieţei carbonului la sectorul maritim, clădiri de birouri şi vehicule grele de marfă - cetăţenii rămân excluşi de pe piaţa carbonului până în 2029, ca şi cu eliminarea treptată a cotelor gratuite. Reducerea va avea loc începând cu 2027 - în loc de 2025, cum propusese Comisia Europeană Această eliminare va fi realizată concomitent cu aplicarea CBAM.

Cum ETS, CBAM şi Pilonul I reprezintă şi resurse proprii la bugetul UE, aceste direcţii, deşi nu sunt definitive, anticipăm că vor fi urmate şi că ar trebui să ne aşteptăm la anumite variante de compromis, dar nu la excluderea lor definitivă de pe agenda europeană. 

Am recomanda companiilor să folosească timpul de respiro pe care îl iau, pentru a analiza potenţialul impact al noilor măsuri asupra planului lor de afaceri.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470