Opinii

Opinie Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedinte PSD: Renunţarea la exotismul cotei unice: Pot fi puse perfuzii de bani „pacientului” mort de foame, dar care se plimbă cu limuzina? Cum sunt impozitate veniturile din alte state europene

Opinie Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedinte PSD: Renunţarea la exotismul cotei unice: Pot fi puse perfuzii de bani „pacientului” mort de foame, dar care se plimbă cu limuzina? Cum sunt impozitate veniturile din alte state europene

Autor: Sorin Grindeanu

15.11.2021, 18:41 636

În iureşul negocierilor politice din ultimele zile, o idee a suscitat cele mai aprinse dezbateri: “sancţionarea” celor bogaţi. Mai exact, impozitul pe lux şi impozitarea progresivă.

Oare avuţia şi spiritul antreprenorial merita o asemenea “lovitură” din partea statului, tocmai acum când economia se zdruncină ca o barcă şubrezită şi care riscă să se scufunde sub valurile pandemiei?

Sunt doar câteva dintre argumentele defensive ale oamenilor de afaceri. În România, sunt 60.000 de persoane cu active de peste 1 milion de euro şi aproximativ 10.000 de salariaţi cu venituri lunare de peste 3.000 de euro. Sunt doar o parte dintre cei care se simt direct vizaţi de intenţia- lansată din tabăra social-democraţilor- sub forma impozitării luxului şi a impozitării progresive.

O resetare a fiscalităţii româneşti, ciuruită la venituri, de un sistem cu multe excepţii. O impozitare deja diferită care îi ajută tocmai pe cei bogaţi şi nu pe românii nevoiaşi. Oare nu a venit momentul ca România să fie scoasă de pe lista statelor europene “exotice” ce ţine pe perfuzii cota unică ?

O COTA UNICĂ ŞI… NU PREA

În realitate, România a rămas printre cele 4 ţări exotice” din UE care mai au cota unică, alături de Bulgaria (10%), Ungaria (15%), Estonia (20%). O cotă unică la nivel de discurs public. În fapt, potrivit Codului Fiscal, vorbim de: un impozit pe venit de 10%, un impozitul pe profit de 16% şi de impozite între 1- 3% pentru veniturile microîntreprinderilor cu o cifra de afaceri sub 1 milion de euro.

CE IMPOZITE PE VENIT PERCEP ALTE STATE DIN UE

Dintre ţările est-europene la care România se raportează ca şi model economic, îl putem lua pe cel polonez. În Polonia sunt trei cote de impozitare,  în funcţie de praguri diferite ale veniturilor. Cele sub 722 de euro nu sunt impozitate, veniturile cuprinse între 722 de euro şi 20.000 de euro sunt impozite cu 18%, iar pentru cei ce depăşeşc acest plafon impozitul este de 32%. Profitul companiilor este şi el taxat cu 19%.

În Grecia, cota de impozitare pe venit este de 44%, iar profitul companiilor este impozitat cu 24%. Exemplele pot continua cu Spania, unde impozitarea veniturilor mai mari de 60.000 de euro ajunge la 37%, iar cota minimă este de 19%. Germania aplică procente şi mai mari pentru a-şi finanţa bugetul: 15%, 42% şi 45%, însă protejează persoanele singure cu venituri de maximum 7.700 de euro, care sunt complet exceptate.

CODAŞII EUROPEI LA VENITURILE STRÂNSE LA BUGET

În ciuda dezbaterii politice şi poziţionărilor din partea mediului de afaceri, situaţia dificilă în care se regăsesc finanţele publice ale statului român poate fi uşor clarificată de datele Ministerului de Finanţe.  România are cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB din UE (33% din PIB) faţă de media UE 27 (47% din PIB), potrivit MFP. State din centrul şi Estul Europei cu care încercăm să ne comparăm des evoluţia economică sar de 40%. Spre exemplu, veniturile bugetare depăşesc 42% din PIB în Polonia, 44% în Ungaria, şi sunt de 40% din PIB în Bulgaria.

În plus, România se află pe locul 2 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane. Evaziunea fiscală se ridică la aproximativ 10% din PIB! La un calcul sumar: 117 miliarde de lei (peste 23 miliarde de euro) care anual nu sunt fiscalizaţi.

Prin urmare pe lângă reducerea evaziunii fiscale (dublată de o digitalizare alertă a ANAF), impozitarea progresivă, dar şi impozitarea luxului -ca sursă de venit  suplimentară la buget- nu sunt o sancţiune aplicată celor bogaţi. Vorbim de un act de solidaritate şi echitate socială. Inclusiv cele mai liberale sisteme fiscale sunt construite pe o gândire economică ce îi protejează veniturile celor care nu câştigă mult. Scopul final este o distribuire echitabilă a sarcinilor fiscale, pe măsura veniturilor obţinute de fiecare cetăţean. Fiscurile nu iartă vilele mari cu piscină, iahturile şi maşini de lux . Plătesc atât americanii, cât şi o mare parte dintre europeni. O simt pe pielea lor francezii: 3.000 de piscine nedeclarate au fost recent “văzute” din satelit de Fisc. Iar povestea este doar la început.

 
AFACERI DE LA ZERO