Socul intreruperii finantarii firmelor private, care s-a transmis in scaderea vanzarilor, incepe sa se amortizeze, dar perspectiva incerta a afacerilor pentru urmatorii ani intuneca tot mai mult privirea managerilor.
Firmele si angajatii lor invata (iar) sa stranga din dinti, insa macar daca orizontul ar fi mai luminos.
Cea mai mare companie din Romania, Petrom, a raportat ieri o scadere a cifrei de afaceri cu 30% pe primele sase luni ale acestui an, timp in care firma a renuntat la 4.500 de angajati. Ajustarea cheltuielilor a fost atat de dura, incat profitul ramas este mai mare chiar decat al companiei-mama, OMV.
Este de presupus ca scaderea vanzarilor va continua sau chiar se va accentua in a doua parte a anului. Este un fapt asumat. Insa intrebarea majora este: ce se va intampla in 2010 si apoi in 2011?
Pe ce s-ar putea baza economia pentru a putea reveni pe crestere in urmatorii ani?
Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI si fost ministru de finante, propune analiza unui nou model de economie, bazata in primul rand pe folosirea resurselor naturale interne, adica pe energie si agricultura.
Este adevarat ca Romania este printre putinele state din Europa care detin rezerve semnificative de gaze naturale si ca doar la productia de grau, floarea-soarelui si porumb suntem in top 15 mondial.
Dar are statul roman resursele, stiinta si parghiile sa indrepte economia intr-o directie sau alta?
Experienta ultimilor 10 ani de crestere, care au urcat PIB-ul de la 33 de miliarde de euro la 135 de miliarde de euro anul trecut (este adevarat, anul acesta ajustarea va fi pana la 115 miliarde de euro, deci o intoarcere la nivelul anului 2007), arata ca statul mai mult a incurcat decat a provocat cresterea economica. Cu alte cuvinte, doar retragerea statului din economie prin relaxare fiscala si privatizare a adus cresterea.
Romania si-a triplat produsul intern brut in 10 ani ca urmare a relaxarii taxarii in 2000 si 2004 - prin anularea impozitului pe veniturile din export si, respectiv, scaderea impozitului pe venit si profit la 16% - si ca urmare a privatizarii si investitiilor straine care au venit dupa intrarea in NATO si Uniunea Europeana.
Insa ca decizie strategica de intrare pe o piata sau iesire, statul a fost in urma businessului in ultimii 20 de ani. Argumentul? Trei valuri, trei tendinte majore au dominat businessul local dupa 1990, dar nici unul dintre acestea nu a fost determinat de politica statului.
Primul val, care a dislocat forta de munca excedentara din industria grea de dupa 1990, a fost lohn-ul de textile si incaltaminte. Mii de fabricute au tinut in viata exporturile Romaniei intre 1993 si 1999-2000, cand un salariu de 100-150 de dolari era bun si puteau intra in competitie cu filipinezii, indienii si chinezii, ceea ce acum este tot mai dificil.
Al doilea val, inceput in anii 2000, au fost producatorii de componente auto si de automobile. Vestul tarii a fost impanzit de producatori de volane sau de cutii de viteze. Aceste capacitati de productie au fost cele mai lovite in ultimul an, avand in vedere socul scaderii vanzarilor de masini din Occident.
Mai timid este valul investitorilor in outsourcing si servicii care a inceput in anii 2005-2006, dar au fost principalii angajatori in ultimii ani, mai ales de absolventi cu studii superioare. Anuntul facut ieri de gigantul american CapGemini, ca va angaja 250 de oameni la Iasi pentru un centru de consultanta, este un exemplu.
In niciuna dintre aceste evolutii nu a avut guvernul vreo contributie, in afara de decizia de a privatiza Dacia in 1999 si de face cadou uzina de la Craiova, prin stergerea datoriilor de 600 de milioane de dolari, catre americanii de la Ford.
Intre 1994 si 1996, cand statul a pompat sute de milioane de euro in agricultura prin Banca Agricola in IAS-urile de stat, bani care au fost pierduti inclusiv in vilele directorilor de vinalcooluri, a fost o crestere a economiei care a fost spulberata de socul inflationist si valutar ulterior. Orice strategie de relansare merita discutata, dar experientele anterioare trebuie asumate pentru a avea credibilitate.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
