Opinie Sorin Pâslaru: O idee de care s-a speriat probabil şi USL-ul, care a propus-o

O idee bună între măsurile propuse de Uniunea Social Liberalăsăptămâna trecută în programul economic este scăderea cheltuieliloradministraţiei cu bunuri şi servicii cu 50%.
Propunerea, puţin preluată în mass-media, a fost atât de şocantăîncât probabil nici liderii USL nu şi-au dat seama că ar fi putut-opromova mai bine.
Administraţia publică, locală şi centrală, a cheltuit în 2010 şaptemiliarde de euro pe maşini, benzină, hârtie, software, pixuri,plicuri, deplasări, chirii, flori, gazon, servicii de avocatură, decontabilitate sau pur şi simplu pe strângerea gunoiului.

Aceste cheltuieli pot fi înjumătăţite sau chiar să fie reduse cu70% fără probleme, ceea ce va crea spaţiu fiscal pentru scădereaCAS cu 5% şi a impozitului pe venit la salariile sub 1.600 de lei.Sunt într-adevăr şi altfel de cheltuieli, şi anume cele pentrumedicamente, pentru energie, care sunt mai greu deeficientizat.
Scăderea CAS-ului şi a impozitului pe venit va lăsa la dispoziţiaoamenilor 4-5 mld. euro şi va scoate aceşti bani de la bunul placal ministerelor, consiliilor locale şi agenţiilorguvernamentale.

Oamenii, plătitorii de taxe, ştiu mult mai bine cum şi pe ce săcheltuie banii şi cu mai bune rezultate decât statul, oricare ar fiacesta - guvern, primării sau agenţii.
Există situaţii de agenţii guvernamentale care de la venirea unuinou şef nu au cumpărat rechizite sau stilouri (unele de 100 de eurobucata) decât de la o singură companie, prin negocieredirectă.

Primăria Sectorului 3, de exemplu, a dat o mare parte dincontractele de asfaltare şi refacere a străzilor unei singurecompanii - Delta ACM.
În toată ţara, de la ultimul ordonator de credit ca valoare abugetului - un muzeu pierdut într-un judeţ de munte şi până la celmai mare buget al unei instituţii publice, şi anume cel de 1,8 mld.euro al Companiei Naţionale a Autostrăzilor - cine decide unde mergbanii, directorul de achiziţii, e de fapt omul nr.1 dinorganizaţie.

Iar guvernul nu este singurul decident în chestiune, ci doar pe 1mld. euro. 2,5 mld. euro sunt la dispoziţia bugetelor locale şi 1,5mld. euro la dispoziţia agenţiilor aşa-zis "autofinanţate", adicăacele agenţii unde directorii spun: noi aducem bani la buget (printaxe parafiscale), avem dreptul să cheltuim oricât pe salarii şiachiziţii de piele de căprioară pentru şters ochelarii.

Paradoxul este că, în pofida crizei, cheltuielile publice totale debunuri şi servicii au crescut în 2010 faţă de 2009 cu 5%, iar înprimele patru luni ale lui 2010 au crescut cu 8% faţă de perioadasimilară a anului trecut. Acest lucru ridică semne de întrebare:dacă numărul de angajaţi la stat
s-a diminuat cu 10%, cum de cheltuielile cu bunuri şi servicii,deci cheltuieli pe care le fac aceşti funcţionari ca să-şi exerciteatribuţiile, au crescut?

În sumă, propunerea este bună şi probabil că şi actuala putere o săţină cont de ea în elaborarea bugetului pe 2012 pentru a ocontracara ca şi propunere politică. Aceasta în măsura în careforţele de partid locale, care se "hrănesc" din programele deachiziţii publice, vor accepta reducerea resurselor într-un anelectoral.

Problema este însă că pe scenă, la lansarea programului UniuniiSocial Liberale care a lansat această propunere, în spatele luiVictor Ponta de la PSD au fost Adrian Năstase, Liviu Dragnea şiConstantin Niţă, iar în spatele lui Crin Antonescu de la PNL a fostex-premierul Călin Popescu-Tăriceanu.

Cât de convingător pooate fi spre exemplu Liviu Dragnea, apropiatal unei firme de construcţii din Teleorman, TelDrum, care arecontracte cu statul de zeci de milioane de euro, în rolul desusţinător al unui program de tipul transparentizarea şieficientizarea cheltuielilor publice? Sau Adrian Năstase, cu dosareîn instanţă pe chestiuni de achiziţii publice?
Sau cât de convingător poate fi liberalul Călin Popescu-Tăriceanuafirmând necesitatea restructurării statului când sub conducerea sanumărul de funcţionari din administraţie a crescut de la 154.000 îndecembrie 2004 la 212.000 în decembrie 2008?

Fără o garnitură nouă, de tehnicieni credibili, nici PD-L şi niciUSL nu pot cere guvernarea, indiferent de câte idei bune aravea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels