Schimbările făcute la Aeroportul Otopeni pentru a permite accesul taxiurilor la comandă arată că presa încă are putere în România şi că oficialii pot fi făcuţi atenţi la ceea ce este important.
Nu numai Ziarul Financiar a publicat anul trecut zeci de articole pe această temă, dând exemple de organizare atât a aeroporturilor din provincie, cât şi din străinătate, ci şi alte media.
Ce se poate învăţa din această experienţă?
În momentul când ZF a pus problema de ce nu pot urca taxiurile la comandă la ieşirea din aeroport şi oamenii trebuie să caute un taxi în stradă, pe aleile din jurul aeroportului, oficialii au spus că nu se poate face nimic pentru că "nu permite legea".
"Nu permite legea" este cel mai folosit răspuns atunci când sunt întrebate autorităţile de ce nu fac una sau alta.
De altfel, a fost necesară o modificare a hotărârii de guvern care reglementează funcţionarea aeroportului pentru a schimba modalitatea de acces a taxiurilor. Trebuia guvernul să intervină pentru a putea ajunge taxiurile la Otopeni?
Nu este de mirare că funcţionează atât de prost administraţia românească dacă a fost necesar ca guvernul să se implice într-o chestiune care priveşte o companie de stat aflată în subordinea unui minister.
Este aiuritor că, pe de o parte, companiile de stat pot dispune de bugete în valoare de sute de milioane de euro, dar nu pot organiza activitatea din curtea proprie.
"Nu permite legea, nu prevede legea."
De ce nu putem scăpa de câinii vagabonzi de pe străzi, 700 de bucureşteni fiind muşcaţi în fiecare lună, conform Mediafax? Pentru că "nu permite legea" să scăpăm de ei într-un fel sau altul, răspund primăriile.
În 1998-1999, când apăruseră "băncile populare" printr-un abuz al legislaţiei, lipind acest nume de "cooperativele de credit şi cooperativele de consum", deşi nu erau bănci care să respecte legislaţia bancară, multă vreme banca centrală, când era întrebată de ce le permite apariţia, spunea: "Nu avem drept de iniţiativă legislativă, nu permite legea să le interzicem noi folosirea numelui de bănci populare".
Până la urmă, după scandalul Băncii Populare, tot banca centrală a făcut un proiect de lege pe care l-a aprobat Parlamentul şi s-a oprit abuzul folosirii numelui de "bancă".
Doar aşa sunt găsite soluţii aici - când situaţia ajunge la limită.
Statul nu mai ştie nici câţi români sunt în România şi câţi mai au drept de vot, dar la limită îşi pune problema. Ministerul Sănătăţii nu ştie cât a cheltuit pe naşteri anul trecut şi în ce spitale, dar acum s-a gândit să taie fondurile de la privat. Compania de Drumuri cheltuie anual 1,5 miliarde de euro, dar nimeni nu o întreabă - de ce nu se văd înaintând autostrăzile, deşi sunt bani pentru minim 150 km pe an.
Funcţionarii statului se ascund după prevederile legale şi refuză să se adapteze la realitate, însă rezolvarea accesului civilizat la taxiuri la Otopeni arată că inerţia sistemului poate fi învinsă.
Mai sunt întrebări la care trebuie răspuns.
Cât trebuie să mai crească poluarea în Bucureşti pentru ca în sfârşit edilii acestui oraş să accepte că sunt necesare benzi unice pentru autobuze pe toate bulevardele cu mai mult de trei benzi, la fel ca în Budapesta, Viena sau orice alt mare oraş european?
Cât mai trebuie să rămână Gara de Nord din Bucureşti în starea dezastruoasă de acum, cu scaune rupte, pereţi mucegăiţi şi săli de aşteptare infecte?
Rezolvarea de la Otopeni nu este decât un pas în lungul proces al diminuării agresivităţii cu care sunt trataţi oamenii de către administraţie. Cine aterizează la Bucureşti simte dintr-o dată că este vânat, hărţuit, că în loc să fie protejat de Poliţie şi Administraţie prin însemne grafice prietenoase, prin amabilitatea personalului, este, dimpotrivă, dispreţuit.
Nu este o problemă de bani, ci o problemă de relaţie cu lumea a celor care intră să lucreze în structurile statului. Nu îşi dau seama că sunt acolo pentru a ajuta oamenii, pentru a le face viaţa mai bună şi că sunt responsabili de felul cum cheltuie banii comunităţii pentru binele public. Se cred stăpâni. Cele două secole sub fanarioţi au lăsat urme adânci. Dar sistemul cedează până la urmă, dacă presiunea pentru schimbare creşte.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
