Fondurile de la Uniunea Europeana incep usor-usor sa-si faca loc in economie, dar explozia va fi atunci cand oamenii vor vedea ca cei de langa ei - rude sau cunostinte, colegi - au trecut de bariera hartogariei sau a dezinteresului si au pus mana pe bani.
Autoritatile, beneficiare a 80% din cele 30 de miliarde de euro, se misca foarte incet atat la depus proiecte, cat si la dat aprobari. In mod ironic, pentru ca cea mai mare parte a banilor este luata chiar de administratie - locala sau centrala - cei care dau piept cu birocratia si cerintele uneori absurde ale unitatilor de proiect, care fac parte practic tot din ministere, sunt acum chiar birocratii.
Dar faptul ca actualul guvern are o sedinta saptamanala de raportare pe fonduri europene este un lucru bun, pentru ca guvernul chiar asta trebuie sa faca - sa legifereze mai putin si sa administreze mai mult.
Primele date arata ca diferenta dintre proiectele depuse pentru finantare si banii intrati efectiv este uriasa. Conform unor date furnizate chiar ieri, pe primele patru luni au fost depuse proiecte in valoare de 2,8 miliarde de euro, dar au intrat in economie - adica au fost facute plati catre beneficiari - 80 milioane de euro. Cu alte cuvinte, la 35 de euro cereri intra doar 1 euro plati.
Subiectul fondurilor de la UE deocamdata nu vinde nici in presa, nici macar in presa financiara. La concurenta cu Gigi Becali, cresteri de salarii sau dobanzi la credite, orice stire despre fondurile europene iese pe ultimul loc.
Cel mai usor de luat sunt banii alocati pentru plati directe, agricultorilor. Astfel, este putin cunoscut faptul ca in mai si iunie intra in buzunarele agricultorilor romani 850 de milioane de euro (pentru fiecare hectar de teren arabil cel care il lucreaza - proprietarul sau arendasul - primeste aproape 100 de euro).
Este o injectie de cash masiva in economie. Pentru comparatie, este vorba de salariile nete pe doua luni pentru toti cei 1,5 milioane de bugetari.
Pornind de la acest exemplu, este evidenta anvergura sumelor care vor intra in economie cand „teava" de bani va fi destupata. Pentru ca am atras mai putin de 1 miliard de euro pana acum, intre 2009 si 2013 autoritatile si companiile mai au la dispozitie 29 de miliarde de euro, adica aproape
6 miliarde de euro pe an. Tot pentru comparatie, cele 6 miliarde de euro pe an inseamna mai mult de un sfert din cele 20 de miliarde de euro retrase anul trecut de la bancomatele din Romania.
Fondurile europene acopera orice tip de nevoie. Probabil ca, la un anumit nivel de performanta in manipularea documentatiei, cei mai buni vor putea aplica si pentru o sera de castraveti de 1 metru patrat, pe balcon.
Pe resurse umane, spre exemplu, o firma spaniola cu experienta in atragerea de fonduri a castigat un proiect de 4,5 milioane de euro avand o cifra de afaceri de doar
14.000 de euro.
Totul este sa inveti noul limbaj. In loc de „vreau sa-mi cumpar un strung", in proiect trebuie sa se scrie „ compania are nevoie de un utilaj pentru rotunjirea pieselor din metal care sa mareasca de 50 de ori productivitatea".
Testul pentru intreprinzatorii privati este de a formula in cuvinte activitatea lor. Uniunea Europeana cere: „detaliati obiectivele proiectului si implicatiile sale asupra productivitatii activitatii pe care o desfasurati".
Intreprinzatorul care vrea pur si simplu sa-si faca un gard la livada sau un service auto trebuie sa explice in cuvinte (si intr-un anume fel de cuvinte) ce are el in cap, ceea ce la inceput va fi mai dificil, dar pana la urma va invata. Conceptualizarea activitatii, descrierea batutului unui cui, este de fapt primul pas spre management.
Piata se umple deja de consultanti, iar dupa unele surse competitia este atat de mare, incat firmele nou intrate se angajeaza sa plateasca din propriul buzunar clientului care nu castiga proiectul cheltuielile facute. Prima incercare a fost pentru majoritatea sa ia ei insisi bani de la UE - pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru competitivitate, pentru imbunatatirea conditiilor de munca. Nu intamplator printre acestia sunt multi oameni care vin dinspre zona de comunicare. Asa au invatat sa umple dosarele, sa explice in 100 de pagini de ce este nevoie de un teren de bitum in curtea unei scoli.
Cand vor vedea patronii ca in loc sa dea 20.000 de euro pe calculatoare banii pot foarte bine sa vina de la UE prin „nu stiu ce program" din „nu stiu care axa", vor da navala.
Va fi o bataie de cap, dar banii nu sunt o gluma. Chiar vin.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
