Pe măsură ce societăţile îşi revin în urma impactului devastator al pandemiei de COVID-19, devine din ce în ce mai importantă plasarea schimbărilor climatice în centrul eforturilor de dezvoltare menite să conducă la o creştere rezilientă şi echitabilă. În timp ce finanţarea alocată pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, precum şi pieţele "verzi" au cunoscut o creştere exponenţială, în prezent se depun eforturi notabile pentru lansarea şi scalarea finanţării în vederea susţinerii eforturilor de adaptare la schimbările climatice, în special în ceea ce priveşte activele „albastre“ (investiţii ecologice dedicate resurselor de apă). Având în vedere că se anticipează ca activităţile economice care implică mările, oceanele şi apa să ajungă la valoarea globală de 3 trilioane USD până în anul 2030, soluţiile inovative de finanţare, precum finanţarea albastră (Blue financing) pot juca un rol-cheie în Europa Centrală şi de Est (CEE).
Bucurându-se de un interes crescând din partea investitorilor, a instituţiilor financiare şi a emitenţilor de titluri din toată lumea, finanţarea albastră constituie un sector emergent al finanţării proiectelor din domeniul schimbărilor climatice. În cadrul acestui instrument financiar, investiţiile sunt utilizate pentru a finanţa sau refinanţa diverse activităţi care pot contribui la protejarea mărilor şi oceanelor sau la îmbunătăţirea modului de gestionare a apelor. Mai precis, prin „obligaţiunile albastre” şi „împrumuturile albastre” se alocă fonduri exclusiv pentru proiectele prietenoase cu mările şi oceanele lumii, precum şi pentru protejarea resurselor de apă curată.
Asia, care produce peste 80% din deşeurile de plastic regăsite în mările şi oceanele lumii, se află în fruntea eforturilor de promovare a economiei albastre. Companiile se concentrează pe extinderea sustenabilă a propriilor capacităţi de reciclare şi de management al deşeurilor de plastic, utilizând sustenabil resursele marine şi costale, redirecţionând deşeurile de plastic dinspre gropile de gunoi şi oceane, adresând problema poluării marine şi păstrând resursele de apă curată.
În CEE, economia albastră este încă în stadiu incipient, însă există multe oportunităţi. În contextul actual al regiunii în care ne aflăm, este vital să ne concentrăm şi pe alte domenii (de exemplu, pescării), nu doar pe sectoarele tradiţionale legate de mări şi oceane. Este important şi să accelerăm investiţiile în sectoarele cu activităţi desfăşurate pe uscat şi pe apă. Sectoarele ca agricultura, poluarea apelor curgătoare şi gestionarea deşeurilor de plastic aflate pe uscat pot avea un impact masiv asupra resurselor de apă, dar şi asupra curăţeniei mărilor şi oceanelor noastre.
În condiţiile în care obiectivul regiunii este acela al unei puternice redresări economice, facilitarea accesului la capital al băncilor regionale care doresc să ofere împrumuturi companiilor pentru proiecte „albastre” poate contribui la consolidarea ecosistemului „albastru”. Printre domeniile pe care le poate susţine finanţarea „albastră”, menţionez păstrarea resurselor de apă, activităţile de management al apei, sistemele de irigaţii automate prin picurare, acvacultura şi procesarea fructelor de mare, printre altele.
România poate dovedi viabilitatea tuturor acestor proiecte în această regiune. Pentru a putea respecta cerinţele UE în materia managementului resurselor de apă şi apelor uzate, România are nevoie să investească aproximativ 15 mld. euro în aceste sectoare. Din această sumă, cel puţin 3 mld. euro ar putea proveni de la finanţatori privaţi. Având în vedere problemele existente la nivelul modului în care îşi gestionează resursele de apă, dar şi vulnerabilitatea în faţa secetei, România are mare nevoie de finanţare „albastră”. Oportunităţile de finanţare „albastră” apar în mai multe sectoare, printre altele aflându-se şi măsurile de reabilitare a sistemelor de aprovizionare cu apă a gospodăriilor şi agricultura hidroponică din mediul urban.
Toate acestea reprezintă bune oportunităţi de afaceri pentru bănci, în special din pricina faptului că obiectivele de dezvoltare durabilă privitoare la apă devin din ce în ce mai importante pentru IMM-urile din ţările aflate în curs de dezvoltare. De exemplu, noua strategie a Comisiei Europene pentru o industrie textilă sustenabilă abordează impactul puternic asupra modului în care este utilizată apa, printre altele. În acest context, ajutându-şi clienţii să identifice şi să abordeze provocările relevante, băncile vor contribui şi la păstrarea şi extinderea portofoliului propriu de IMM-uri.
Mai mult decât atât, infrastructura municipală de apă şi canal constituie principalele decalaje din regiune, ceea ce constituie o oportunitate pentru băncile locale care pot oferi finanţare prin intermediul unor mici PPP-uri, de exemplu.
Vestea cea bună este că transformarea „albastră” deja a început în Europa. Banca Transilvania SA — cea mai mare bancă din România — a primit recent un împrumut de 100 milioane de euro de la IFC pentru sprijinirea sustenabilă a proiectelor din domeniul apei. O premieră în Europa în acest sens, această investiţie în finanţarea albastră constituie primul proiect de finanţare albastră susţinut de o instituţie financiară din regiune. În acest fel, banca îşi va putea extinde portofoliul de împrumuturi pentru a include şi afaceri mai mici şi pentru a putea valorifica aceşti bani pentru finanţarea proiectelor albastre din România.
Valorificarea oportunităţilor
Pentru a fructifica economia albastră, instituţiile financiare din regiune trebuie să-şi înţeleagă rolul şi modul în care îşi pot sprijini clienţii. În ţările CEE, mobilizarea finanţării pentru a putea ajuta societăţile comerciale şi demararea unui dialog cu partenerii comerciali în sectorul investiţiilor în apă ar putea facilita finanţarea proiectelor implementate „pe uscat”. De asemenea, băncile trebuie să înţeleagă care sunt provocările cu care se confruntă societăţile comerciale în ceea ce priveşte finanţarea, în special acele provocări cu care beneficiarii societăţilor se pot confrunta atunci când încearcă să identifice următorii paşi din proiectele lor; precum şi importanţa structurării finanţării, astfel încât să se îndeplinească cerinţele enunţate în recentul nostru ghid de finanţare albastră şi pur şi simplu să se evite problemele de refinanţare în cadrul proiectelor albastre.
În ciuda provocărilor, băncile ar trebui să profite de ocazie şi să investească în această oportunitate. Însă pentru a acorda consultanţă pe marginea oportunităţilor investiţionale în proiecte albastre, băncile trebuie să dispună de know-how. Băncile care vor acţiona primele vor putea şi să dezvolte o bază de cunoştinţe mai rapid, dobândind astfel un avantaj competitiv. În timp, pe măsură ce-şi vor demonstra competenţa, atât piaţa cât şi autorităţile de reglementare se vor bucura de o încredere sporită în acest sector.
Ecourile măsurilor luate
Cercetările noastre arată că, în următorii cinci ani, potenţialul IMM-urilor de a investi în proiecte albastre - genul de proiecte pe care instituţiile financiare le-ar putea finanţa - este de aproximativ 11-16 mld. euro în cinci ţări: România, Croaţia, Polonia, Serbia şi Georgia. Aici includem doar oportunităţile existente la nivel municipal şi industrial, fără a lua în considerare iniţiativele majore dedicate infrastructurii aflate în coordonarea guvernelor.
Având în vedere acest potenţial, extinderea investiţiilor albastre va fi de o importanţă crucială pentru această regiune. Pe măsură ce mediul privat îşi intensifică eforturile de creare a unei industrii de natură să faciliteze implementarea unor noi oportunităţi, asigurarea securităţii alimentare, a locurilor de muncă, precum şi tranziţia către emisii zero nete vor constitui elemente de o importanţă-cheie.
Vittorio Di Bello, Regional Head of Industry for Financial Institutions in Europe, IFC
