Opinii

Solutii la actuala criza... Suntem cu temele facute?

Solutii la actuala criza... Suntem cu temele facute?

Nicolae Danila este profesor universitar doctor, fost CEO al BCR (2000-2007)

23.03.2009, 00:00 172

Concluziile Presedintiei UE in urma recentului Consiliu European de la Bruxelles intaresc si mai mult necesitatea ca Romania sa puna imediat in practica un program national de diminuare a efectelor crizei financiare si economice axat prioritar pe stimularea cresterii economice, pe protejarea cetatenilor si pe crearea de locuri de munca. Trebuie sa fim siguri ca ne-am facut temeinic temele pentru ca suntem chemati sa asiguram stabilitatea macroeconomica si financiara, precum si consolidarea si sustenabilitatea fiscale. Felul cum vom iesi din criza depinde in cea mai mare masura de noi si numai de noi.

Tema de baza in jurul careia ne invartim cu totii se refera la contractarea unui imprumut extern. Presupun ca, din moment ce am inceput sa discutam despre suma si despre surse, am parcurs etapele diagnosticarii situatiei in care se afla Romania si am elaborat un plan national pentru contracararea efectelor crizei bazat pe analiza SWOT. 
De mai mult timp marile provocari si amenintari la care este supusa Romania au legatura cu acumularea si adancirea unor deficite: de cont curent, bugetare si comerciale. Printr-un astfel de imprumut ne asteptam sa protejam rezervele valutare ale Bancii Nationale, sa mentinem increderea investitorilor straini in Romania si sa finalizam reformele structurale obiectiv necesare.
Dupa ce am tot sustinut mai multe luni ca in Romania indicatorii macroeconomici nu sunt la niveluri alarmante si ca nu e nevoie sa apelam la surse externe de finantare, deodata, peste noapte, parca treziti dintr-un cosmar, am inceput sa vorbim numai despre un imprumut extern, aproape ca o unica solutie miraculoasa, care sa ne scoata din criza. In fond cu ce ne confruntam? Datoria externa a Romaniei pe termen scurt a ajuns la aproximativ 24 mld. euro. In analitic constatam ca aproximativ 22 mld. euro apartin sectorului privat. Datoria sectorului privat este impartita intre banci (peste 10 mld. euro) si sectorul nebancar, care include si institutiile financiare nebancare - IFN (aproape 12 mld. euro).
Datoria externa scadenta a sectorului guvernamental este de numai 1,3 mld. euro. Datoria scadenta a sectorului bancar este detinuta in majoritatea ei de primele zece banci locale. Exista o mare probabilitate ca cele zece miliarde euro sa ramana la dispozitia bancilor (ma bazez pe cel putin doua argumente: provin in cea mai mare parte de la bancile-mama si au un randament mai mult decat atragator avand in vedere dobanzile la lei si la euro de pe piata romaneasca). Datoria sectorului nebancar este detinuta in cea mai mare parte (60-70%) de firme si IFN-uri avand capital majoritar strain si estimez ca finantarea va fi reinnoita cel putin la acest nivel.
Cea mai mare parte a imprumutului extern va merge la Banca Nationala, avand doua destinatii: interventii pe piata valutara pentru a stopa un eventual trend de depreciere a leului (in cazul cand se va solicita valuta pentru plata scadentelor sau pentru noi importuri) si pentru a se putea elibera o parte (cat?) din rezerva minima obligatorie in valuta detinuta de banci la BNR. In ceea ce priveste aceasta ultima destinatie fac urmatoarele comentarii:
n se doreste ca sumele in valuta eliberate din rezerva minima obligatorie sa fie folosite pentru NOI finantari ale firmelor din Romania; este aproape exclus sa se obtina un angajament ferm si irevocabil din partea acestor banci in acest sens, avand in vedere regulile de functionare a acestora, reguli ce este cu atat mai necesar de urmarit si implementat in conditiile crizei;
n dupa parerea mea este putin probabil ca o parte din rezervele eliberate sa mearga spre noi finantari pe piata romaneasca, tinand cont de faptul ca bancile-mama ale celor locale au cerinte clare de la guvernele si bancile lor centrale sa reduca expunerea in tarile central si est-europene (parte a pachetului de sprijin financiar al statului pentru institutiile financiare de interes national si care sunt controlate de aceste state direct sau indirect), ce sa mai vorbim de o crestere a acesteia (Austria a acumulat expuneri pe zona CEE de aproximativ 300 mld. euro, Germania de 215 mld. euro, Italia de 212 mld. euro, Franta de 176 mld. euro);
n odata intrate in conturile bancilor locale, rezervele in valuta sunt automat trimise la bancile-mama (unde bancile locale isi tin resursele in valuta atrase de pe piata) si folosite de acestea ca surse de finantare a operatiunilor initiate de ele in tara de origine sau in alte tari.
n o mare parte din resursele in lei si valuta atrase de bancile locale provine de la clientii romani, fie persoane fizice, fie firme avand capital romanesc;
n invit partile interesate sa-si aminteasca si de "exportul" de credite in valuta sau in lei, care a devenit in anii trecuti o "moda" in cazul bancilor locale, ele transferand astfel de credite la bancile-mama pentru a marca acolo marjele mari de profit la creditele acordate firmelor din Romania si a "ocoli" rezervele minime obligatorii. In conditiile de astazi, bancile-mama sunt presate de autoritatile din tarile lor sa repatrieze la bancile "fiice" aceste credite, pentru a evita efectul cross-border de contagiune a unei eventuale crize pe piata romaneasca. Operatiunea se deruleaza astfel: bancile locale trebuie sa transfere echivalentul in euro in schimbul acestor credite primite de la bancile-mama si astfel sa foloseasca o mare parte din valuta eliberata din rezerve, raportand o crestere in bilant a creditelor corporate (care de fapt nu se refera la noi credite). O privire asupra datelor detinute de institutiile abilitate din Romania ne poate releva volumul important de credite obtinute de firmele din Romania (mai ales cele avand capital romanesc) direct de la bancile-mama si inregistrate in bilantul acestor banci in strainatate. De mentionat ca odata repatriate, asemenea credite necesita si o provizionare adecvata, reducand profitul bancilor.
n Nivelul rezervei valutare detinuta de BNR constituie un indicator de baza luat in calcul la analiza de risc a Romaniei, utilizarea ei facandu-se pana acum cu rezultate aproape de cele scontate.
Este important ca in perioada urmatoare leul sa se mentina cat mai stabil in raport cu euro. Probabil ca o variatie de mai mica amploare in jurul cursului actual leu/euro va reduce apetitul pentru noi importuri, va mentine un oarecare avantaj competitiv pentru exportatorii romani (care insa trebuie sa ia masuri pentru asigurarea unei competitivitati reale si pe termen cel putin mediu a produselor romanesti), ducand in final la continuarea reducerii deficitului de cont curent (mai ales in conditiile in care investitiile directe de capital si remiterile romanilor din strainatate nu mai sunt la nivelurile din perioadele anterioare).
Daca analizam masurile de stabilizare financiara luate de unele state din UE ajungem la concluzia ca acestea au fost si sunt directionate catre jucatori de interes national (din domeniul bancar sau industrial), avand capital majoritar autohton sau fiind controlate de un astfel de capital. Printre restrictiile impuse de aceste state gasim si obligatia ca bancile sprijinite de stat sa finanteze cu prioritate economia locala a tarii respective, IMM-urile locale, si sa reduca in acelasi timp expunerile cross-border. Cam in aceeasi directie se indreapta si deciziile UE, indiferent cum sunt ele prezentate in documentele oficiale. Ma gandesc ca si Guvernul Romaniei si celelalte institutii abilitate, adoptand o atitudine realista, sa-si indrepte atentia si sprijinul cu prioritate catre bancile si firmele cu capital majoritar romanesc (de stat sau privat).
Planurile de diminuare a efectelor crizei si de relansare economica a Romaniei sunt in sarcina noastra, trebuie sa aiba un caracter national si sa vizeze capitalul romanesc cu prioritate, asigurandu-i stabilitatea si sustenabilitatea pe termen mediu si lung. Pe langa faptul ca in absenta unei astfel de actiuni societatile romanesti vor fi lasate intr-un mare dezavantaj competitiv (fata de celelalte banci si firme locale, avand capital majoritar strain si beneficiind de programele de stabilitate financiara din tarile de origine), se pierde o parghie valoroasa pentru revigorarea economica pe termen mediu si lung. De exemplu, bancile locale cu capital romanesc pot beneficia nu numai de majorarea capitalului, dar si de o implicare directa si indirecta a statului care sa le sprijine in a accesa finantari internationale in mod direct (finantarile luate de statul roman nemaifiind unica solutie). Astfel de finantari (de la UE sau institutii financiare internationale) pot fi imediat directionate catre proiecte viabile si bancabile, mai ales ca odata cu sprijinul din partea statului se vizeaza si o implicare directa a acestuia in strategia si activitatea curenta a bancilor pentru a se respecta destinatia fondurilor astfel obtinute si a se mentine o activitate bancara sanatoasa. Este de altfel exact ceea ce se intampla in Germania, Anglia, Austria, Franta sau Italia in cadrul programelor guvernamentale de stabilitate financiara si de relansare economica. Stabilitatea bancilor cu capital majoritar romanesc (de stat sau privat) este deosebit de importanta pentru mentinerea increderii in sectorul bancar de la noi, orice fisura putand induce efecte dintre cele mai grave.
Se discuta despre deteriorarea portofoliului de plasamente detinut de banci. Nu doresc sa mentionez cauzele care au dus si duc la o asemenea situatie. Evident apare necesitatea de a ne indrepta prioritar catre bancile si firmele cu capital majoritar romanesc, fie prin preluarea activelor neperformante la o entitate din afara sectorului bancar (la ce valoare?), fie prin implicarea statului si a bancilor, care sa gaseasca impreuna cu proprietarii firmelor solutii pentru redresarea activitatii. Aceasta directie consider ca se impune ca prima abordare (nu de putine ori se poate ajunge in situatia diminuarii sau incetarii activitatii firmei din cauza lipsei finantarilor sau mentinerea unor finantari purtatoare de costuri mari). Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca, odata cu criza, valoarea activelor detinute de firme si care pot fi folosite ca garantie a scazut mult, iar pentru obtinerea unui nou credit sau mentinerea celui existent sunt necesare garantii suplimentare.
Mentinerea sub control a unor indicatori macroeconomici in conditiile unui deficit bugetar insuficient definit, a unei politici sustenabile de tintire a inflatiei si de asigurare a cresterii economice sunt provocari dintre cele mai dificile in fata autoritatilor. Este important sa urmarim nivelul cursului leu/euro, sa urmarim echilibrul dobanzilor la lei si valute (inducand in continuare economisirea si mentinerea unei lichiditati adecvate in economie), dar si reducand nivelul dobanzilor la credite (sunt bancile dispuse sa lucreze cu marje mai mici pana trecem de perioada actuala?). Inca imi mentin convingerea ca imbinand efortul national (prioritar) cu parghiile oferite de institutiile internationale vom reusi sa evitam recesiunea in Romania. 
 

Avertismentele lui Danila

 
  • Este aproape imposibil ca bancile straine sa fie constranse sa foloseasca banii rezultati din reducerea rezervelor minime pentru acordarea de noi credite in economia romaneasca
  • Bancile-mama ale institutiilor de credit locale sunt presate de autoritatile din tarile de origine sa-si reduca expunerea in regiune si chiar sa repatrieze la bancile "fiice" creditele care fusesera externalizate in ultimii ani tocmai pentru evitarea rezervelor minime
  • Odata intrate in conturile bancilor locale, rezervele in valuta sunt automat trimise la bancile-mama
  • Este important ca leul sa se mentina cat mai stabil in raport cu euro
  • Bancile locale trebuie sprijinite de stat pentru a obtine finantari externe
  • Guvernul trebuie sa sustina companiile cu capital romanesc, asa cum fac toate statele din UE
  • Societatile cu capital autohton sunt intr-un mare dezavantaj competitiv fata de subsidiarele grupurilor straine care beneficiaza de pachete guvernamentale in tarile de origine
  • Bancile ar trebui sa fie dispuse sa lucreze cu marje mai mici pana trece pedioada actuala

 

 

AFACERI DE LA ZERO