Cresterea accizelor va avea mai degraba un impact nesemnificativ asupra preturilor. Cred ca ar trebui sa ne temem mai degraba de folosirea pretextului cresterii accizelor pentru cresterea nejustificata a preturilor in cazul unor producatori. Sper ca aceste cazuri sa fie izolate.
Exista cel putin opt argumente care valideaza aceasta concluzie:
1. In economia romaneasca inca exista deficit de cerere. Postcriza, romanii si-au redus apetitul de consum. Cererea este scazuta, ceea ce inseamna ca magazinele si producatorii nu se vor avanta sa creasca preturile pentru ca s-ar cumpara astfel si mai putin, productia ar scadea s.a. Mai degraba majoritatea companiilor vor lua asupra lor marea parte a poverii fiscale suplimentare, detinand marja de manevra in acest sens.
2. Inflatia importata va fi mai mica anul viitor. Presiunile deflationiste din UE vor face ca tensiunea de crestere a preturilor Romania sa fie redusa. Este un factor care trage preturile in jos. Acum cateva zile, Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, avertiza ca zona euro se afla potential in pragul unei "perioade prelungite de inflatie redusa", dar a precizat ca nu se asteapta la deflatie. Riscul unei deflatii exista insa.
3. Cresterea preturilor la combustibili ca urmare a maririi accizei poate compensata de reducerea pretului petrolului pe pietele mondiale. Cotatiile futures, adica asteptarile asupra pretului petrolului, sunt pe scaderea acestuia in 2014. Pe partea de preturi administrate, Banca Nationala considera ca balanta riscurilor este echilibrata iar impactul cresterii accizelor va fi nesemnificativ (vezi ultimul Raport asupra Inflatiei, disponibil aici http://www.bnr.ro/Raportul-asupra-inflatiei-3145.aspx).
4. Pretul la energie va fi afectat nesemnificativ de cresterea accizelor. Pe piata energiei, cantitatile oferite sunt mult mai mari decat cele cerute, preturile scad si atunci acciza suplimentara va fi amortizata la producatori. Energia va fi ieftina si anul viitor pe bursa. Pentru consumatorii casnici exista forme de sprijin in reglementarea privind consumatorii vulnerabili. Se vor asocia si alte forme de ajutor.
5. Preturile produselor alimentare nu vor creste. Volatilitatea determinata de conditiile meteo a fost redusa in ultimii ani. Ca si anul trecut, incepand cu octombrie 2013 Guvernul a acordat peste 500 milioane de euro drept plati anticipate pentru pregatirea campaniei agricole de anul viitor. Vom face din nou Prima umplere pe canalele de irigatii functionale si in acest an. Vom oferi sprijin financiar pentru producatorii de lapte si carne de vita din zonele defavorizate in limita unui plafon de 30 de milioane de euro. Au fost finantate circa 50 de proiecte pentru depozite de legume-fructe, destinate preluarii, sortarii, pastrarii si ambalarii produselor. Pe partea de finantare, s-a constituit Fondul pentru acordarea de microcredite in agricultura, pentru cei care au nevoie de accesarea unui imprumut neeligibil prin alte programe. Nu in ultimul rand, s-a redus TVA la paine de la 24% la 9%, iar efectul asupra preturilor s-a vazut. Exista angajament pentru continuarea aplicarii acestei masuri si la carne anul viitor.
6. Anticipatiile inflationiste sunt favorabile procesului de dezinflatie. Ultimul Raport asupra inflatiei estimeaza ca anticipatiile consumatorilor pentru urmatoarele 12 luni se imbunatatesc. Acestia percep ca inflatia va continua sa scada. In plus, trebuie avute in vedere cateva concluzii exprimate de expertii BNR in studiul legat de caracterul asteptarilor inflationiste ale consumatorilor romani (disponibil aici http://www.bnr.ro/Elemente-ale-cadrului-de-analiza-si-prognoza-al-politicii-monetare-6973.aspx): supraestimarea ratei inflatiei s-a diminuat in timp si consumatorii romani isi formeaza asteptarile uitandu-se in trecut - deci in maniera adaptiva mai degraba decat anticipativa, adica privind spre viitor. Ceea ce in trecut a fost un dezavantaj, in cazul de fata reprezinta un avantaj, pentru ca in trecut preturile au scazut.
7. Rata inflatiei va cobori la un minim istoric in 2014, spune Raportul asupra inflatiei prezentat de BNR. Pentru august 2014 se estimeaza o valoare a ratei inflatiei (IPC, variatie medie anuala) la 1,55%, minim istoric.
8. Mentinerea pe termen mediu a unui output gap negativ (diferenta dintre productia efectiva si cea potentiala) va conduce in continuare la presiuni deflationiste si la ajustari posibil abrupte ale deficitului de cont curent. Cu anticipari dezinflationiste din ce in ce mai favorabile, la niveluri joase, Romania ar merge periculos pe sarma. Orice soc intern sau extern asupra output gap ului s-ar traduce prin pericolul deflatiei, un proces mult mai periculos decat ceea ce traim acum. Fortand putin, putem vedea peste timp ca o crestere a accizelor a “indulcit” mixul de politici monetar-fiscale, fara sa se intentioneze neaparat acest lucru.
Cristian Socol este conferentiar universitar la ASE, consilier al Primului Ministru
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
