Începând chiar cu 14 august, previziunile privind creşterea economică pe întreg 2024 au fost reevaluate brusc de la o medie de 3% la una de „unu, unu şi ceva la sută“.
INS a arătat atunci că economia a crescut în T2, an/an, cu 0,8%, mult sub aşteptările economiştilor (2,9% Erste Bank, 2,8% ING Bank, 1,7% Raiffeisen Bank), în vreme ce avansul trimestrial a fost de doar 0,1% (0,5% în T1 faţă de T4 2023), ceea ce nu oferă perspective bune pentru trimestrele trei şi patru. Pe primele şase luni, an/an, economia a avansat cu doar 0,7%.
Pe ce s-au bazat economiştii când au pariat pe o creştere apropiată de 3% în primele şase luni şi în T2? În primul rând, pe avansul consumului – o creştere de 6,4% în T1 şi de 9,9% în T2, an/an. Cu toate că ramurile care au participat la formarea PIB erau în suferinţă puternică economiştii au rămas optimişti. Până la 14 august, când unii dintre ei au început să evoce chiar o posibilă recesiune în anul ce vine.
Faţă de primele şase luni din 2023, industria a scăzut între ianuarie şi iunie cu 2,1%. Construcţiile au scăzut, pe total ramură, în acelaşi interval, cu 2,5%. Dar construcţiile inginereşti (cele de infrastructură care folosesc şi bani de la UE) au crescut cu 7,6%.
Serviciile, atât cele prestate companiilor cât şi persoanelor fizice, au fost şi ele în scădere sau stagnare în prima jumătate din 2024 .
Serviciile de turism au scăzut cu 12%, serviciile de transporturi prestate companiilor s-au redus cu 6%, an/an. Sectorul IT-ul, care creştea cu două cifre în mod obişnuit, a crescut în S1 cu doar 5%.
De la agricultură, care a ajuns să însemne doar 4% din PIB, nu s-a aşteptat şi nu se aşteaptă nimic bun, din cauza secetei. Dar impactul pe economie al agriculturii se va vedea din plin abia în trimestrele trei şi patru.
Ce-ar putea să spună azi INS?
Fireşte, va evidenţia consumul care a crescut cu 9,9% în T2 2024, de la 6,4% în T1 ajutat şi de deficitul bugetar de 3,4% din PIB la şase luni (în iulie deficitul s-a dus la 4% din PIB).
De-a lungul lunilor, şi economiştii care fac prognoze şi guvernul au crezut că cele 12,5 mld. euro cât a însemnat deficitul bugetar în semestrul întâi din 2024 vor contribui la creşterea comenzilor interne, prin urmare la creşterea generală.Când colo, miliardele din deficit s-au dus în importuri pentru că cererii în creştere, împinsă de la spate de majorările salariale şi de dobânzile bancare în scădere, nu i-a răspuns o ofertă pe măsură. La şase luni, exporturile au scăzut cu 2,4% în vreme ce importurile au crescut cu 1%.
În ultima lună a primului semestru, importurile au crescut cu 5,2%, în vreme ce exporturile au avut un avans de doar 0,1%.
Bref, impulsul fiscal de 25 mld. euro din 2024 provenit din deficitul bugetar estimat la 7% din PIB s-a dus şi se va duce în creşterea economică din alte ţări, după cum sintetiza, la ora apariţiei datelor-semnal despre PIB, Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România. Practic, România s-a împrumutat, majorându-şi enorm deficitul, ca să aibă bani de importuri.
Aşa stând lucrurile, deficitul de cont curent a crescut, în primul semestru, la 12,1 mld. euro (plus 34%, an/an) şi va însemna şi el undeva la 7% din PIB, pe întreg anul.
Pe ultima sută de metri, guvernul încearcă să mai acopere din găurile bugetului tăind din cheltuieli, dar este prea târziu pentru a obţine un efect semnificativ. Guvernul în exerciţiu nu se grăbeşte să arate proporţiile stricăciunilor din economie pentru că ar trebui să admită că a făcut multe greşeli. Şi nu o va face în campanie electorală.
Dar viitorul guvern – şi presat de pieţe şi de instituţiile suprastatale, nu doar din proprie iniţiativă – nu va avea inhibiţii să treacă la un program, poate chiar dureros, de ajustare fiscală.
