Opinii

Parchetul European. Răspunderea companiilor pentru infracţiunile împotriva bugetului Uniunii Europene

Opinia specialistului

Parchetul European. Răspunderea companiilor pentru infracţiunile împotriva bugetului Uniunii Europene

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului UE de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO).

Rolul şi structura Parchetului European

Parchetul European (EPPO) este un parchet suprastatal înfiinţat în cadrul Uniunii Europene,  având misiunea de a instrumenta cauzele împotriva bugetului UE. În exercitarea atribuţiilor sale, EPPO va fi pe deplin autonom şi independent, acţionând în interesul UE în ansamblu—deci, nu va depinde de instrucţiunile vreunui Stat Membru.   

Acest parchet este organizat pe două niveluri,:

  • Nivelul central (Luxembourg): este reprezentat de un parchet central condus de Procurorul-Şef European (asistat de doi adjuncţi), care lucrează alături de Procurorii Europeni—câte unul din fiecare State Membru participant.  
  • Nivelul descentralizat: este reprezentat de Procurorii Europeni Delegaţi—cel puţin doi în fiecare Stat Membru participant, având aceleaşi competenţe ca procurorii naţionali şi conlucrează cu nivelul central care îi supraveghează.

Infracţiunile vizate de EPPO

EPPO va avea competenţa de a investiga, urmări penal şi trimite în judecată persoanele care comit infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE, exercitând acţiunea publică în cadrul instanţelor competente din Statele Membre până la finalizarea cauzei.

Infracţiunile ce intră în competenţa EPPO sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE prin mijloace de drept penal, supranumită „Directiva PIF”, aceasta fiind transpusă şi în legislaţia română.

Directiva PIF vizează combaterea fraudei şi a altor activităţi ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale UE (aşa-numitele „infracţiuni PIF”), cum ar fi:

  • fraude în legătură cu cheltuielile (care sunt sau  nu  aferente achiziţiilor, după caz) sau cu veniturile (obţinute din propriile resurse de TVA sau alte venituri);
  • spălarea banilor în care sunt implicate bunuri provenite din săvârşirea unor infracţiuni PIF;
  • infracţiuni de corupţie—activă sau pasivă;
  • deturnarea de fonduri care prejudiciază interesele financiare ale UE.

Instigarea, complicitatea şi tentativa la comiterea acestor infracţiuni se pedepsesc deopotrivă.

Competenţa EPPO se extinde şi asupra:

  • infracţiunilor referitoare la participarea într-o  organizaţie criminală, în cazul în care activitatea infracţională principală are legătură cu  oricare dintre infracţiunile contra intereselor financiare ale UE, precum şi
  • oricărei alte infracţiuni legate în mod indisolubil de infracţiunile contra intereselor financiare ale UE.

Valoarea minimă a prejudiciului

În cazul în care prejudiciul cauzat prin infracţiune este sub  10.000 EUR, EPPO îşi poate exercita competenţa numai daca respectivul caz  are repercusiuni la nivelul UE sau  funcţionari ori  alţi agenţi/ membri ai instituţiilor UE sunt  suspectaţi de săvârşirea infracţiunii.

În mod particular, în ceea ce priveşte infracţiunile împotriva sistemului comun privind TVA, acestea trebuie să fie grave, adică să aibă caracter transfrontalier şi să implice un prejudiciu total de cel puţin 10 milioane EUR.

Implicaţii asupra companiilor

Companiile pot fi trase la răspundere pentru oricare dintre infracţiunile ce ţin de  competenţa EPPO, comise fie de persoane fizice pe cont propriu, fie în calitate de executiv al companiei respective.  . De asemenea, poate fi antrenată răspunderea companiei în  lipsa supravegherii sau a controlului din partea reprezentantului conducerii, daca acest lucru a cauzat  comiterea infracţiunii în beneficiul companiei.  

Antrenarea răspunderii persoanelor juridice nu exclude posibilitatea iniţierii procedurilor penale împotriva persoanelor fizice găsite vinovate.

Compania trasă la răspundere este pasibilă de sancţiuni care includ amenzi penale sau de altă natură, inclusiv:

  • excluderea de la avantajele sau ajutoarele publice;
  • excluderea temporară sau permanentă din procedurile de licitaţie publică;
  • interdicţia temporară sau permanentă de a desfăşura activităţi comerciale;
  • plasarea sub supraveghere judiciară;
  • lichidarea judiciară;
  • închiderea temporară sau permanentă a unităţilor care au servit la săvârşirea infracţiunii.

Potrivit unor declaraţii recente ale Laurei Codruţei Kövesi, primul Procuror-Şef EPPO, se preconizează că EPPO va fi operaţional până la finalul anului 2020 şi că va primi peste 3.000 de cauze. Din totalul Statelor Membre ale UE, 22 vor lua parte la sistemul EPPO (cele 5 State care au ales să nu participe până în prezent sunt Danemarca, Irlanda, Ungaria, Polonia şi Suedia). 

 
AFACERI DE LA ZERO