Operatorii economici pot decide atingerea obiectivelor de sustenabilitate atât unilateral, cât şi în comun, la nivelul uneia sau mai multor industrii, iar deciziile trebuie structurate astfel încât să asigure manifestarea concurenţei pe piaţă, atrage atenţia casa de avocatură PeliPartners.
Sustenabilitatea a devenit unul dintre principalele obiective urmărite la acest moment la nivel european, un subiect prioritar pe agenda instituţiilor publice şi a operatorilor economici, fie că avem în vedere măsuri de combatere a schimbărilor climatice şi a poluării, utilizare limitată a resurselor naturale sau promovarea unei alimentaţii sănătoase.
Obiective de sustenabilitate stabilite în comun de concurenţi
„Colaborarea între mai mulţi operatori economici poate fi necesară fie pentru că deciziile individuale presupun riscuri care pot descuraja companiile, fie pentru că, individual, companiile nu ar avea suficiente resurse pentru a implementa schimbările necesare. Aşa cum reaminteşte Comisia Europeana în proiectul vizând noile orientări privind acordurile de cooperare orizontale, proiectele comune în acest domeniu nu pot eluda regulile de concurenţă pentru simplul motiv că sunt necesare pentru urmărirea unui obiectiv de durabilitate”, explică Oana Bucşa, Senior Associate PeliPartners.
Concurenţii nu pot stabili în comun modul în care costurile crescute rezultate ca urmare a adoptării unui standard de durabilitate se pot transfera către clienţi, şi nu pot exercita presiuni în comun asupra unor operatori economici terţi pentru a nu comercializa produse care nu respectă un anumit standard de durabilitate, arată experţii casei de avocatură.
Cu toate acestea, nu toate acordurile dintre concurenţi privind sustenabilitatea ridică probleme de concurenţă, acestea fiind permise dacă nu afectează parametri ai concurenţei precum preţul, cantitatea, calitatea, diversitatea sau inovarea:
- acordurile care vizează comportamentul intern al operatorilor economici, precum convenirea de măsuri pentru a elimina materialele plastice de unică folosinţă din spaţiile lor comerciale, pentru a nu depăşi o anumită temperatură ambiantă în clădiri sau pentru a limita numărul de materiale tipărite pe zi;
- crearea unei baze de date care să conţină informaţii despre furnizorii / distribuitorii care îşi desfăşoară activitatea în mod sustenabil, fără a se impune părţilor implicate să achiziţioneze sau să vândă de la / către respectivii furnizori / distribuitori;
- acordurile dintre concurenţi privind organizarea de campanii de sensibilizare, dar care nu constituie publicitate în comun pentru anumite produse.
Chiar şi atunci când proiectele comune de sustenabilitate afectează unul sau mai mulţi parametri ai concurenţei, acestea ar putea să fie exceptate de la aplicarea regulilor de concurenţă în măsura în care verifică o serie de cerinţe, respectiv:
- conduc la creşteri ale eficienţei obiective şi justificate, precum utilizarea unor tehnologii de producţie mai curate, produse de o calitate mai bună, o infrastructură mai rezilientă;
- sunt indispensabile pentru realizarea beneficiilor şi restricţiile impuse prin acestea nu depăşesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de durabilitate;
- aduc consumatorilor de pe piaţă beneficii semnificative în materie de durabilitate, precum alimente mai sănătoase, produse care reduc poluarea, care să compenseze restricţiile aduse concurenţei;
- companiile continuă să concureze puternic cu privire la cel puţin un parametru important al concurenţei.
Proiecte de sustenabilitate stabilite unilateral
Deciziile unilaterale ale unui operator economic ar putea de asemenea să antreneze riscuri în materie de concurenţă atunci când acesta se află într-o poziţie dominantă (prezumată atunci când cota de piaţă depăşeşte 40%), arată analiza PeliPartners.
În legătură cu sustenabilitatea, ar putea prezenta riscuri comportamente unilaterale precum:
- refuzul de a contracta cu anumiţi operatori economici care nu respectă cerinţe specifice în materie de durabilitate;
- creşterea preţurilor produselor pentru a acoperi costuri de mediu sau alte costuri antrenate de obiective de durabilitate;
- aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor preţuri inegale în funcţie de impactul produselor asupra mediului;
- vânzarea grupată a unor produse ecologice, etc.
„Astfel de comportamente unilaterale ar putea, în principiu, să fie justificate de urmărirea unor obiective privind durabilitatea, însă doar dacă se demonstrează, similar cu cerinţele aplicabile pentru exceptarea individuală a acordurilor, că acestea au dus la eficienţe sporite şi au fost indispensabile pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate, că beneficiile aduse compensează orice efecte negative asupra concurenţei şi că aceste comportamente nu conduc la eliminarea concurenţei eficiente”, explică Oana Bucşa.
Cerinţe de sustenabilitate în relaţia dintre neconcurenţi
PeliPartners arată că riscurile de concurenţă pot rezulta inclusiv din acorduri între operatori economici care operează la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau de distribuţie.
Un exemplu este acela în care un distribuitor cu amănuntul îi solicită furnizorului să accepte condiţiile sale de sustenabilitate sau în care, pe lângă această solicitare, îi impune să nu contracteze cu alţi cumpărători care nu respectă acele condiţii de sustenabilitate.
„Reamintim că acordurile de furnizare şi distribuţie de bunuri şi servicii între neconcurenţi pot fi exceptate de la interdicţiile în materie de concurenţă în măsura în care respectă anumite cerinţe de cotă de piaţă, respectiv aceasta nu depăşeşte 30% pentru fiecare dintre părţile la acord, şi nu conţin restricţii grave, vizând impunerea preţului de revânzare sau restrângerea clienţilor/ teritoriilor de vânzare”, atrage atenţia Veronica Bulmez, Associate PeliPartners.
În acelaşi timp, urmărirea unor obiective de sustenabilitate ar putea să justifice încheierea unui acord care restrânge concurenţa, dacă este demonstrată îndeplinirea condiţiile de exceptare individuală precizate anterior.
Casa de avocatură recomandă ca operatorii economici să contacteze autoritatea de concurenţă de la o fază incipientă a proiectelor de sustenabilitate cu potenţial impact asupra parametrilor de concurenţă, pentru a discuta şi adresa eventualele riscuri asociate acestora.
Autorităţile de concurenţă din state membre ale Uniunii Europene au început deja să ofere consiliere companiilor în privinţa unor proiecte vizând sustenabilitatea, fără a permite însă ca aceste proiecte să fie folosite drept justificare pentru limitarea parametrilor de concurenţă
