• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Opinii

PeliPartners: Raportul CSM privind starea justiţiei în România lasă să se întrevadă tendinţele din litigii pentru perioada următoare

Opinii primite la redacţie

10 mai 2019 240

Procesele iniţiate de privaţi contra autorităţilor publice vor continua să fie cel mai spectaculos segment, dar şi alte tipuri de dosare dau semnalele unor creşteri importante.

(Mihnea Galgoţiu-Săraru – Partner & Head of Dispute Resolution, PeliPartners Irina Suătean – Associate, PeliPartners)

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat publicului marţi, 7 mai 2019, raportul anual privindstarea justiţiei, care conţine informaţii şi statistici privind activitatea tuturor instanţelor din România în anul 2018. 

Citit în comparaţie cu rapoartele CSM din anii precedenţi, dar şi în lumina datelor publicate de alte instituţii, raportul CSM din 2019 oferă indicii cu privire la evoluţia litigiilor iniţiate în România, dar şi cu privire la ce ne putem aştepta în următoarea perioadă.

Aşa cum falimentele şi litigiile contra băncilor erau cel mai fierbinte subiect din piaţa de litigii la începutul şi mijlocul acestei decade, de câţiva ani aceste domenii au atins un plafon şi, în schimb, vedem o evoluţie spectaculoasă a apetitului sectorului privat pentru litigii contra administraţiei publice. 

Chiar dacă numărul „proceselor administrative” s-a mai temperat în 2018 (faţă de explozia din 2017), semnalele din piaţă indică o creştere generalizată a mizei economice a acestui gen de dosare. Una din cauze este intensificarea activităţii de control şi sancţionare a autorităţilor publice, în frunte cu Consiliul Concurenţei, ale căror investigaţii şi amenzi au înregistrat mai multe recorduri în perioada recentă. Anticipăm că în perioada următoare va creşte numărul şi importanţa litigiilor contra ANPC, precum şi a autorităţii pentru protecţia datelor personale, odată cu aplicarea amenzilor pentru eventuale nerespectări ale GDPR.

După o perioadă de stagnare, ponderea litigiilor dintre privaţi (inclusiv dintre profesionişti) a început să crească. Nu în ultimul rând, este de aşteptat un progres al numărului şi importanţei procedurilor arbitrale organizate în România, pentru că regulile au fost îmbunătăţite, iar Guverul a stabilit obligativitatea acestora în disputele prvind anumite contracte de  lucrări încheiate de Stat.

Ponderea tipurilor de procese din România în anul 2018 

Din datele publicate de CSM rezultă că, în ansamblul litigiilor din România, cele mai mari segmente sunt reprezentate de litigiile iniţiate de privaţi împotriva actelor şi activităţii administraţiei publice (între 23% şi 32%, în funcţie de gradul ierarhic al instanţelor: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţi de Apel, Tribunale sau Judecătorii) şi litigiile dintre privaţi (între 18% şi 46%). Cauzele penale reprezintă între 15% şi 24% din numărul dosarelor nou intrate în anul 2018 pe rolul instanţelor din România.  

Datele publicate de CSM şi alte instituţii permit tragerea unor concluzii privind dinamica proceselor relevante pentru zona de business din România, dar şi prognoze cu privire la situaţia din perioada următoare.ş1ţ

 

Constante în litigiile din România şi temperarea unor zone de creştere din trecut (falimentele şi executările silite)

Raportul CSM subliniază o serie de constante din perspectiva tipurilor de litigii iniţiate în România. 

La nivelul Curţilor de Apel şi Tribunalelor din România se remarcă cel puţin două materii relativ constante ca volum de-a lungul ultimilor doi ani (2017 – 2018): litigiile de muncă (aprox. 10% dintotalul dosarelor) şi insolvenţele (aprox. 7 % din totalul dosarelor)

La nivelul judecătoriilor, mai mult de jumătate din dosarele înregistrate anual sunt din domeniul litigiilor private. Dintre acestea, în ultimii 3 ani, o proporţie de aprox. 50% dintre ele sunt solicitări de încuviinţare a executării silite, iar 10% sunt plângeri contravenţionale (litigii contra sancţiunilor  administrative de valoare şi importanţă mai reduse). Prin urmare, chiar dacă ocupă în continuare un segment important în activitatea judecătoriilor, de câţiva ani de zile executările silite nu mai prezintăsemne de creştere semnificativă. Ne aşteptăm ca aceste constante să se menţină şi în următoarea perioadă.

 

Şi comportamentul clienţilor de servicii juridice arată că domenii precum falimentele şi executările silite au atins un plafon, astfel încât vor reprezenta o constantă a anilor viitori, dar fără mari şanse de creştere (cu excepţia cazului în care vom trăi o nouă criză economică majoră).

Evoluţii în litigiile din România

Litigiile iniţiate de privaţi contra administraţiei publice

Procesele administrative (iniţiate de persoane sau companii private contra autorităţilor publice) reprezintă de câţiva ani sectorul cel mai dinamic în litigiile din România, iar toate semnalele pe care le primim conduc la concluzia că în perioada următoare îşi vor consolida rolul protagonist. 

Pe fondul intensificării activităţii unor autorităţi publice (precum Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau administraţiile fiscale), am asistat în anul 2017 la o creştere spectaculoasă a dosarelor de contencios administrativ. Spre exemplu, la nivelul Curţilor de Apel din întreaga ţară, numărul de dosare de contencios administrativ şi fiscal înregistrate în anul 2017 este aproape dublu faţă de anul anterior (2016).  

Cu privire la anul 2018 se remarcă o  scădere a proceselor administrative înregistrate la toate nivelele jurisdicţionale, însă acest domeniu continuă să fie dominant, întrucât conţine în continuare aproximativ o treime din totalitatea tipurilor de dosare înregistrate la nivelul instanţelor.

 

Uşoarea reducere şi stabilizarea volumului litigiilor administrative poate constitui un indiciu că, după o perioadă de creştere exponenţială, asistăm la cristalizarea şi maturizarea opţiunilor procesuale ale privaţilor din România. În plus, odată cu modificările recente ale Legii contenciosului administrativ, o parte din litigiile aflate până acum în competenţa secţiilor de contencios administrativ şi fiscal vor fi mutate în competenţa secţiile de drept comun (secţiile civile), ceea ce s-ar putea reflecta într-o nouă scădere a numărului de dosare de contencios administrativ.

Informaţiile din piaţă duc însă la concluzia că, deşi numărul de litigii de contencios administrativ nu mai prezintă aceeaşi dezvoltare, ne aflăm într-o perioadă de creştere a magnitudinii economice a acestora, determinată de conţinutul măsurilor luate de autorităţile publice (în special cuantumul amenzilor), faţă de care privaţii decid să iniţieze acţiuni în justiţie. 

Spre exemplu, în anul 2017, Consiliul Concurenţei a iniţiat cele mai multe investigaţii privind posibile carteluri sau abuzuri de poziţie dominantă din istoria instituţiei şi a aplicat amenzi în cuantum de 27 de milioane de euro (în creştere cu 60% faţă de anul precedent). Intensificarea activităţii Consiliului sa manifestat şi mai pregnant în anul 2018, când au fost aplicate amenzi în cuantum total de aprox. 93 de milioane Euro (creştere de aprox. 340% faţă de 2017 şi de aprox. 600% faţă de 2016). 

 

Şi alte autorităţi au avut o activitate sancţionatorie ridicată. ANPC a aplicat în 2016 şi 2017 amenzi de câte aprox. 17 milioane euro pe an şi a acordat o atenţie deosebită plângerilor consumatorilor privind serviciile financiare, luând inclusiv măsuri care obligau comercianţii să restituie sumele de bani încasate de la consumatorii dintr-un întreg portofoliu (ceea ce ar putea avea un impact de zeci sau chiar sute de milioane de euro). ANRE a aplicat şi ea în 2017 aproape 1.000 de sancţiuni contravenţionale, totalizând amenzi de aprox. 5 milioane Euro.ş2ţ

Deşi activitatea sancţionatorie a autorităţii pentru protecţia datelor cu caracter personal (ANSPDCP) nu încă este una cu un impact la fel de mare, situaţia se va schimba odată cu începerea aplicării amenzilor rezultând din potenţiale nerespectări ale regulamentului european intrat în vigoare anul trecut (GDPR), ce permite amenzi de până la 4% din cifra de afaceri globală a companiilor sancţionate. S-a creat, astfel, potenţialul egalării sau chiar depăşirii amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei şi, prin urmare, este posibil ca în viitorul apropiat să apară un val de litigii contra amenzilor aplicate în materia datelor cu caracter personal.

Litigiile dintre privaţi

Din Raportul CSM se mai remarcă litigiile dintre privaţi (inclusiv cele în care sunt implicate companiile) cu o creştere importantă. Dacă în perioada 2016 – 2017 a existat un număr constant de dosare în acest sector, anul trecut s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului dosarelor de drept civil înregistrate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Curţilor de Apel şi al Tribunalelor. Deschiderea privaţilor spre instanţele de judecată – chiar şi pentru lămurirea raporturilor de drept privat dintre aceştia – poate fi pusă pe seama creşterii încrederii în actul de justiţie.  

 

Arbitrajele organizate în România

De asemenea, anticipăm în perioada următoare o evoluţie şi în ceea ce priveşte apetitul privaţilor pentru procedurile arbitrale organizate în România. Interesul acordat şi susţinerea arătată României de ICC Paris a crescut (arbitrajele guvernate de regulile acestei instituţii pot fi organizate şi în ţara noastră), Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a adoptat în 2018 noi reguli arbitrale aliniate standardelor internaţionale, iar tot în 2018 Guvernul a adoptat o hotărâre care impune ca orice dispută privind anumite tipuri de contracte de lucrări contractate de Stat să fie supusă Curţii de Arbitraj de pe lângă CCIR. 

 

Durata de soluţionare a cauzelor şi atacarea hotărârilor judecătoreşti 

Din Raportul CSM rezultă o evoluţie a eficienţei instanţelor, înregistrându-se o creştere faţă de anul trecut a raportului dintre cauzele soluţionate şi cauzele aflate pe rol la nivelul tuturor instanţelor. De altfel, potrivit Tabloului de bord 2019 privind justiţia în Uniunea Europeană publicat în 26 aprilie 2019 de către Comisia Europeanăş3ţ, România se situează aproximativ la jumătatea clasamentului european din perspectiva duratei de soluţionare în primă instanţă a cauzelor civile, comerciale, administrative, precum şi a altor cauze non-penale.

În schimb, se remarcă o relativă constanţă din perspectiva gradului de atacare a hotărârilor judecătoreşti şi a succesului căilor de atac. Procentul de hotărâri judecătoreşti împotriva cărora se declară cale de atac la nivelul fiecărui grad de jurisdicţie s-a menţinut în ultimii doi ani sub 30%, iar rata de succes a acestor căi de atac la nivelul tuturor instanţelor nu depăşeşte 25%.

 
 


ş1ţ Sursa datelor şi informaţiilor analizate şi comparate în prezentul material sunt paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Consiliului Concurenţei şi Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei.

ş2ţ Nu au fost publicate încă datele privind activitatea din 2018 a acestor autorităţi.

 
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396