Am stat in ultimele zile cu ochii pe publicatiile britanice pentru ca ma asteptam, cum se intampla in orice prag de alegeri, ca liderii partidelor inscrise in cursa pentru scaunele Parlamentului sa iasa la rampa cu artileria grea. Si au facut asta. Insa dincolo de lupta politica, alegerile din Marea Britanie ar trebui privite din perspectiva avantajelor pe care noi, romanii, le putem avea. Mai mult economice, in opinia mea.
In primul rand, sa vedem situatia generala. Confruntarea se da între cinci mari partide politice: Partidul Conservator (David Cameron), Partidul Laburist (Edward Miliband), Partidul Naţional Scoţian (Nicola Sturgeon), Partidul Liberal-Democrat (Nicholas Clegg) şi Partidul UK Independence - UKIP (Nigel Farage).
Fiecare partid si-a facut o strategie de atac, fiecare si-a ales niste teme si fiecare a avansat un plan de rezolvare a marilor probleme cu care se confrunta Marea Britanie. Principalele puncte sensibile atinse in campaniilor electorale s-au rezumat la migraţie, beneficii sociale, impozite, precum şi poziţia Regatului Unit in raport cu Uniunea Europeană.
Dar inainte sa intram in analiza promisiunilor electorale, haideti sa vedem unde este acum Marea Britanie din punct de vedere economic. Raportul de iarnă al Comisiei Europene din 2015 arata un deficit bugetar al Marii Britanii de 5,4% ca procent din PIB, pentru anul 2014, însă datele reale au arătat ca acesta nu s-a încadrat în perspectivele UE. Beneficiile sociale acordate cu uşurinţă şi evaziunea fiscală au fost factorii cheie ai acestei evoluţii negative.
Chiar daca rata de crestere a datoriei publice a avut un ritm mai lent in ultimii ani, trendul a fost unul ascendent si astfel anul 2014 a consemnat un nivel al datoriei publice de 89,4 % din PIB, unul foarte ridicat. Pentru a nu pune presiuni suplimentare pe nivelul acesteia, Marea Britanie ar trebui să înregistreze deficite bugetare cât mai scăzute în următoarea perioadă.
Pe de altă parte, măsurile de revenire economica presupun asigurarea unui echilibru între reducerea deficitului bugetar şi a poverii fiscale. In cazul în care măsurile fiscale induc cetăţenilor un sentiment de nesiguranţă, consumul domestic poate fi afectat. Contribuţia consumului gospodăriilor la formarea PIB se situa la nivelul de 61,6 % în 2014, fiind una dintre cele mai reprezentative economii bazate pe consum din Uniunea Europeană. Măsurile politice trebuie să evite descurajarea consumului, fapt ce ar putea conduce la intrarea într-un decalaj de producţie recesionist, în ciuda faptului că Marea Britanie a avut o creştere economică de 2,8 % în anul 2014.
Raportul de primăvară al Comisiei Europene previzionează o creştere economică de 2,4 % în 2016, puternic influenţată de creşterea gradului de ocupare a pieţei forţei de muncă, creşterea venitului disponibil şi reducerea costurilor de împrumut. Estimările pentru anul 2015 prezintă îmbunătăţiri semnificative din punct de vedere al deficitul bugetar, acesta având perspectiva de a se reduce de la 5,7 % în 2014, la 4,5 % în 2015 şi 3,1 % în 2016.
Asadar, a cincea mare putere economica a lumii sta bine pe cifre, cu perspective de si mai bine. Dar oamenii care au mers la vot nu au pus stampila pe cifre. N-o fac niciodata. Dau votul altor oameni. Dau votul unor promisiuni de "mai bine", "mai mult", "mai repede". Aici intervin planurile economice ale partidelor britanice.
Migraţie. În ceea ce priveşte alegerile electorale, migraţia s-a numărat printre subiectele de actualitate ale campaniilor respective. David Cameron a declarat că doreşte să diminueze numărul de imigranţi prin reducerea beneficiilor sociale acordate acestora. În cazul reformei, imigranţii ce au intrat ilegal în Marea Britanie se confruntă cu riscul de a fi deportaţi , fără a mai putea face apel la decizia respectivă.
Laburiştii şi conservatorii doresc să introducă o perioadă de aşteptare privind accesul imigranţilor necalificaţi la beneficiile sociale. Diferenţa de viziune provine din faptul că laburiştii vor amânarea accesului acestora la ajutoarele sociale pentru o perioadă de doi ani, iar conservatorii pentru o perioadă de patru ani. UKIP, are viziunea cea mai radicală la acest capitol. Formaţiunea politica susţine interzicerea accesului în ţară al imigranţilor necalificaţi pe o perioadă de cinci ani şi stabilirea unui prag anual de 50.000 de imigranţi calificaţi, în baza unui sistem de puncte. De altfel, prin planul de guvernare, conservatorii vor sancţiona persoanele ce refuză să înveţe limba engleză prin reduceri ale beneficiilor. Printre ajutoarele pe care conservatorii urmăresc să le taie se numără ajutorul social pentru casă (se pot primi până la 400 lire sterline pe săptămână) şi cel în caz de boală. Conform Daily Telegraph, aproximativ 800.000 de imigranţi din Marea Britanie cunosc limba engleză la nivel începător, sau chiar nu o vorbesc deloc.
Din punctul meu de vedere, laburistii au la acest capitol un plus. Imigratia este o problema, dar nu doar pentru Anglia. Masuri trebuie luate. Radicalitatea insa nu este o varianta buna intr-o societate civilizata ca Marea Britanie.
Beneficii sociale. Conform Institute of Fiscal Studies (IFS), Conservatorii vor reducerea beneficiilor sociale cu 11 miliarde de lire sterline. Politica partidului îşi va pune bazele pe îngheţări ale cheltuielilor sociale acordate muncitorilor în funcţie de categoria de vârstă, pentru 2 ani, măsură ce va salva 1 miliard de lire sterline şi va afecta mai mult de 11 milioane familii. Totodată, conservatorii vor reducerea beneficiilor sociale per familie, de la 26.000 de lire sterline la 23.000 de lire sterline. În urma acestei viziuni, 94.000 de familii urmează să fie afectate. De altfel, partidul vizează şi eliminarea dreptului de ajutor pentru locuinţe pentru anumiţi tineri cu vârste între 18-21 de ani, ce primesc ajutor de şomaj.
În ceea ce priveşte Laburiştii, planul acestora cuprinde o uşoară creştere a beneficiilor sociale. Politica laburiştilor se bazează pe creşterea duratei concediului de paternitate, precum şi pe majorarea alocaţiilor ce susţin această categorie. De asemenea, strategia partidului se orientează către creşteri ale beneficiilor acordate copiilor.
Viziunea Partidului Naţional Scoţian sprijină alocaţiile ce vor fi distribuite iarna pentru procurarea combustibilului şi asigurarea faptului că se va realiza indexarea pensiilor, în mod echitabil. Totodată, formaţiunea se opune reducerii beneficiilor obţinute de persoanele cu dizabilităţi şi copii sau a celor obţinute prin intermediul creditelor fiscale.
Partidul Liberal-Democrat va susţine o politică ce vizează o tăiere a beneficiilor sociale cu 2,1 miliarde de lire sterline. Propunerile legate de reducerea beneficiilor sociale cu 2,1 miliarde lire sterline sunt vagi, 1,9 miliarde lire sterline provenind din reducerea fraudelor şi a erorilor de acordare a acestora; obiectivul final constă în încurajarea direcţionării beneficiarilor acestor tipuri de ajutoare către piaţa muncii. De asemenea, cele mai importante măsuri ce intră în spectrul beneficiilor sociale se prezintă astfel: creşterea beneficiilor pentru carieră, eliminarea alocaţiei pentru cuplurile căsătorite, înăsprirea criteriilor de acordare de locuinţe sociale.
Conservatori si liberali, minus. Laburisti si scotieni, plus. Taierea sprijinului categoriilor defavorizate, odata dat, este si va fi intotdeauna o greseala pentru ca nu e corect sa iei inapoi ce te-ai hotarat sa acorzi, cand, evident, ai premisele economice care sa-ti permita asta.
Impozite. Politica partidului Conservator, este orientată mai mult către reduceri a veniturilor fiscal-bgetare cu 1 miliard de lire sterline şi va cuprinde creşterea pragului la 50.000 lire sterline până în 2020, pentru cota de impozitare progresivă a impozitului de venit, de 40 % (de această măsură vor beneficia 9 % din adulţii cu venituri ridicate). O altă măsură ce va fi aplicată constă în reducerea deducerilor pentru contribuţiile la fondul de pensii, pentru persoanele cu venituri mai mari de 150.000 lire sterline pe an (aproximativ 300.000 indivizi au venituri anuale mai mari de 150.000 de lire sterline). Ţinta partidului pentru anul 2020 constă în creşterea deducerilor aferente impozitului pe venit până la 12.500 lire sterline.
Laburiştii se orientează către majorarea veniturilor fiscale bugetare cu 12 miliarde de lire sterline. Partidul îşi propune să implementeze următoarele măsuri: eliminarea deducerilor pentru cuplurile căsătorite, introducerea unei cote reduse de 10 % pentru impozitul de venit, creşterea cotei adiţionale a impozitului pe venit de la 45 % la 50 %, precum şi reducerea deducerilor pentru contribuţiile persoanelor cu venituri ridicate la fondul de pensii. De asemenea, formaţiunea se orientează şi către reducerea deducerilor pentru contribuţiile persoanelor cu venituri ridicate la fondul de pensii şi creşterea cotei principale de impozitare a profitului de la 20 % la 21 %. Companiile producătoare de tutun, vor înregistra noi taxe asupra profiturilor conform planului de guvernare laburist.
Partidul Naţional Scoţian sprijină impunerea cotei superioare de impozitare a venitului de 50 %, pentru cetăţenii care obţin venituri mai mari de 150.000 lire sterline. O nouă taxă asupra sistemului bancar ar putea fi introdusă.
Partidul Liberal-Democrat are în plan creşterea veniturilor fiscal bugetare cu 12 miliarde de lire sterline, din care 9,7 miliarde de lire sterline provin din combaterea evaziunii fiscale. Politica acestora constă în măsuri precum creşterea deducerilor aferente impozitului pe venit la 12.500 lire sterline până în 2020-2021, eliminarea deducerilor pentru cuplurile căsătorite, respectiv reducerea deducerilor la impozitul pe câştigurile de capital la 2,500 lire sterline. Totodată, planul acestora presupune restricţii asupra acordării de deduceri la plăţile la dobânzi, creşterea cotelor de impozitare a dividendelor şi noi impozite aplicate profiturilor înregistrate de companiile producătoare de tutun.
Cu mici exceptii, minus pentru toti la capitolul impozite!
Din punct de vedere al relaţiei cu Uniunea Europeană, Premierul David Cameron a declarat că, în cazul câştigării alegerilor electorale, va organiza un referendum până în 2017 pentru a stabili apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. În ciuda faptului că populaţia britanică este cunoscută ca fiind eurosceptică, un sondaj efectuat de către institutul YouGov arată că 34 % dintre intervievaţi preferă menţinerea regatului în Uniunea Europeană, în timp ce 18 % privesc ieşirea din spaţiul comunitar ca o strategie benefică Marii Britanii. Un procent de 16 % din publicul chestionat nu sunt decişi în privinţa rămânerii sau ieşirii din Uniunea Europeană. Pe lângă aceste rezultate, 18 % consideră favorabilă apartenenţa la Uniunea Europeană, iar 14 % nefavorabilă, însă aceste persoane îşi pot schimba rapid opinia şi trece în altă tabără. Eurospecticismul britanicilor se constată la un nivel mai redus faţă de momentul alegerilor anterioare.
Aici cred ca poporul trebuie sa decida! Pro UE sau Con UE!
Una peste alta, lupta este cat se poate de strasa. Majoritatea sondajelor se raportează la un duel strâns între laburişti şi conservatori. Institutul Lord Ashcroft a realizat un sondaj pe 5 şi 6 mai pe un eşantion de 3000 de cetăţeni britanici cu drept de vot, iar rezultate indică faptul că laburiştii şi conservatorii erau la egalitate, deţinând 33 % din intenţiile de vot ale electoratului. Ceea ce este aproape sigur este că nici unul dintre marile partide nu va putea forma de unul singur viitorul guvern. În ceea ce priveşte coaliţiile dintre formaţiunile politice ce vor câştiga locuri în Parlamentul britanic, ele nu par a fi clar definite, nefiind exclusă nici varianta unui guvern minoritar. Cu toate acestea nu este probabil ca laburiştii sau conservatorii să dorească o alianţă pentru guvernare cu UKIP. Partidul Naţional Scoţian (SNP) şi/sau Partidul Naţional Democrat au şanse mult mai mari de a se regăsi într-o vitoare majoritate guvernamentală.
În concluzie, va fi un vot strâns, iar negocierile ulterioare dintre diferitele formaţiuni politici vor fi esenţiale pentru formarea noii majorităţi parlamentare.
