Autori: Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila este Ministrul Sănătăţii, iar Dan Luca este expert în afaceri europene şi comunicare strategică.
Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, şi-a propus să consolideze competitivitatea economică a Europei, urmând o agendă inspirată de rapoartele Letta şi Draghi. În acelaşi timp, autonomia strategică deschisă este un proiect ambiţios care vizează întărirea capacităţii UE de a acţiona independent, menţinând în acelaşi timp colaborarea internaţională. Succesul său depinde de capacitatea UE de a naviga între interesele interne divergente şi dinamica geopolitică globală.
La nivelul politicii de sănătate, cel mai probabil în ziua de 11 martie 2025, Comisia Europeană va lansa "Critical Medical Act" (Actul privind Medicamentele Critice), cu scopul declarat de a consolida producţia farmaceutică în UE. Documentul va acoperi medicamente esenţiale, în cazul cărora aprovizionarea insuficientă poate duce la consecinţe grave pentru pacienţi şi se va aplica şi altor medicamente de interes comun. Iniţiativa va facilita investiţiile pentru îmbunătăţirea capacităţilor de producţie, dar şi va permite achiziţiilor publice să includă criterii legate de securitatea şi diversitatea aprovizionării.
Acest act ar urma exemplul "European Chips Act" şi "Critical Raw Materials Act", având ca scop reducerea dependenţei de ţări terţe şi încurajarea producţiei şi aprovizionării în interiorul UE. De asemenea, în 2020, în Statele Unite a fost introdus "Critical Medical Infrastructure Right-to-Repair Act", care urmărea eliminarea anumitor restricţii legate de proprietatea intelectuală pentru repararea sau întreţinerea infrastructurii medicale critice, permiţând copierea materialelor de service necesare pentru astfel de activităţi în timpul stării de urgenţă declarate COVID-19.
Un segment din politica de sănătate a Uniunii Europene este din ce în ce mai mult privit ca o politică industrială europeană, având obiectivul de a reduce dependenţele externe, de a consolida capacitatea de producţie şi de a asigura accesul la medicamente şi tehnologii medicale inovatoare. Având în vedere acest context, România, ca stat membru UE, joacă un rol proactiv în aceastã dezbatere. Grupul de lucru inter-instituţional între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, înfiinţat în luna mai a anului 2024, care include şi reprezentanţi ai organizaţiilor producătorilor de medicamente, cu scopul stimulării investiţiilor în producţia de medicamente în România, este în prima linie.
Actul privind Medicamentele Critice poate aduce beneficii semnificative României în ceea ce priveşte securitatea sanitară, independenţa strategică şi dezvoltarea economică. Dorim să dezvoltăm capacităţi industriale mai competitive pentru producţia de medicamente. În ultimul an România a iniţiat demersuri pentru revitalizarea industriei farmaceutice, inspirându-se din modelul de succes al Spaniei. O delegaţie a Ministerului Sănătăţii si a grupului de lucru inter-instituţional s-a deplasat la Madrid pentru a discuta accesul pacienţilor la medicamente, problematica medicamentelor critice şi modalităţile de acordare de stimulente pentru industria farmaceutică pentru extinderea capacitaţilor de producţie si noi investiţii, inclusiv pentru producerea de materii prime.
Avem în vedere şi dezvoltarea unui mecanism similar, inspirat din industria farma, la nivelul segmentului de aparatură medicală. România este deficitară în segmentul producerii aparaturii medicale, dar potenţialul si interesul investitorilor este mare.
Să nu uităm de investiţia necesară în resursa umană calificată pentru a continua dezvoltarea competenţelor pentru o industrie medicalã puternicã. Urmărim cu mult interes dezvoltările europene pe acest segment.
Ne implicăm pentru o viziune realistă asupra spaţiului european, iar ţările candidate la statutul de membru UE, multe dintre ele vecine ale României, trebuie capacitate încă de acum la transformările si parteneriale economice necesare. Este bine de analizat conectarea mecanismului UE la dezvoltarea segmentului de producţie farmaceutică în ţările candidate. De exemplu, experţii europeni consideră că începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE este un semnal bun din punct de vedere al industriei farmaceutice. Republica Moldova poate avea o creştere economică semnificativă pe acest sector.
Dorim dezvoltarea unui ecosistem de IMM-uri româneşti care să poată sprijini marile companii, în special pe segmentul de furnizori de componente, dar şi de soluţii digitale. Iniţiativele trebuie bazate pe o balanţă corectă între companii mari şi IMM-uri.
