Opinii

Cum poţi să faci plăţi instant în România în 2022: scoţi cash dintr-o bancă şi mergi să îi depui într-o altă bancă. Aceasta este soluţia în faţa inerţiei băncilor de a coopera şi de a îmbrăţişa digitalizarea

Comentariu Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

Cum poţi să faci plăţi instant în România în 2022:...

Autor: Sorin Pâslaru

08.07.2022, 00:07 5878

Doar şase bănci, BCR, Libra, BT, CEC Bank, Patria Bank şi Vista Bank, sunt până în acest moment membre ale sistemului de plată instant operat de Transfond, o instituţie la care sunt acţionari chiar băncile Transfond a lansat recent şi sistemul Alias Pay prin care se pot face plăţi interbancare asociate numărului de telefon, la care sunt membre în acest moment doar trei bănci, ING, BT şi CEC Bank.

Mulţi spun că sectorul pu­blic din România este ine­ficient, cheltuie ba­nii fără rezultate şi este şi adevărat. Cu uşoa­re îmbu­nătă­ţiri în ulti­mii ani, siste­mul de sănă­tate, siste­mul de educaţie şi infras­truc­tura, toate atributele guvernului, se prezintă prost.

Însă există şi sectoare aparent puternice în economie, care ar trebui să dea drive-ul întregului mediu de business, rămase în urmă.

Unul dintre acestea este sistemul bancar.  Spre exemplu, ca să poată să transfere astăzi banii instantaneu dintr-un cont al unei bănci la o altă bancă, clientul de rând trebuie pur şi simplu să scoată banii din bancomat de la banca la care are un cont şi să meargă să îi depună la banca unde vrea să îi transfere.

Aceasta pentru că băncile nu ştiu / nu vor / nu sunt în stare să îşi organizeze un sistem de plată instant măcar pentru plăţi de mică valoare, de până la 1.000 lei sau 5.000 lei. Doar şase bănci - BCR, Libra, BT, CEC Bank, Patria Bank şi Vista Bank - sunt până în acest moment membre ale sistemului de plată instant operat de Transfond, o instituţie la care sunt acţionari chiar băncile. Transfond a lansat recent şi sistemul Alias Pay prin care se pot face plăţi interbancare asociate numărului de telefon, la care sunt membre în acest moment doar trei bănci, ING, BT şi CEC Bank.

Normal că această întârziere absolut  de neînţeles - dar de fapt de înţeles, după cum se va arăta în cele ce urmează - a fost exploatată de aplicaţii precum Revolut, care în doar doi ani a ajuns la aproape

2 milioane de utilizatori în România. Culmea este că printre primii adopteri ai acestei aplicaţii au fost chiar şefii băncilor şi şefii instituţiilor de plată interbancare, care ar fi trebuit să pună la punct un sistem de plată interbancar. Bineînţeles că sunt enumerate de fiecare dată când îi întrebi pe aceşti corifei ai economiei româneşti - plătiţi ca în niciun alt sector de activitate, la vârf cu milioane de euro - bineînţeles că există milioane de motive.

Cert este că astăzi consumatorul confruntat cu nevoia de a transfera bani rapid dintr-un cont într-altul trebuie să aştepte cel puţin o zi bancară sau, dacă vine weekendul, de vineri până luni.

Este absolut de neînţeles cum într-o lume digitalizată, în care fluxuri de mii de miliarde de euro circulă instant între centrele financiare ale lumii, să nu poţi organiza un sistem de plăţi de mică valoare printr-o casă de compensaţie specială sau printr-o altă soluţie. De fapt, această situaţie este simptom al unei afecţiuni mai mari.

Băncile din România şi nu numai - în general orice sector cu bariere foarte ridicate de intrare - suferă practic de lipsa de competiţie. Nu ştiu cum de nu îşi dau seama oamenii din acest business că aşa cum Revolut a venit şi a convins cei mai bogaţi şi cei mai activi membri ai societăţii să le fie clienţi fără niciun fel de campanie publicitară, mâine, când această platformă sau alta va da şi credite şi va lua şi depozite, businessul le va scăpa printre degete.

Deocamdată, lumea digitală a dat o puter­nică lovitură publishingului tradiţio­nal, care a trebuit să se reinventeze. Lumea digitală a acţionat până acum mai mult în media şi divertisment. De acum însă urmează transformarea sistemelor din jur care ne fac viaţa mai uşoară: sistemul bancar, sistemul de asigurări, retail, food, energia sau transportul.

Băncile sunt printre primii investitori în tehnologie, pentru că sistemele cu cât au crescut, cu atât au devenit mai complexe şi au necesitat infrastructură de calcul şi de telecomunicaţii. De fapt „internetul bancar“, adică SWIFT, este înaintea internetului-internet. Însă, în ultimele decenii, au devenit mult mai rigide. Faptul că au ajuns să stăpânească resursele şi să decidă alocarea lor i-a făcut pe bancheri să creadă că au un rol undeva mai sus decât restul lumii, mai important decât o fabrică de pâine sau o fabrică de pantofi. Probabil din această cauză au devenit mai complezenţi. Ani de zile, la bănci mari din România nu puteai să îţi retragi banii de la o altă sucursală decât la cea la care îi depuneai, nefiind nici în interiorul unei singure bănci perfectate mecanismele de debitare şi creditare automată şi de recunoaştere a clientelei.

Acum, în toată lumea, fintech ia cu asalt sistemul bancar.

Imaginaţi-vă că generaţia Z, de exemplu un tânăr până în 18 ani care foloseşte deja Revolut oferit de către părinţi, se va duce la 18 ani la bancă să îşi deschidă cont şi i se va spune că nu se pot face plăţi instant de la el din cont la altă bancă, aşa cum era el obişnuit.

Aşa cum ziarele dacă nu sunt în Insta­gram şi în TikTok, unde este  prezentă noua generaţie, înseamnă că nu există, la fel şi băncile vor constata rapid că veniturile şi profiturile se vor eroda şi nu vor şti unde le dispar clienţii. Nu mai spu­nem că oricum generaţiile din spate se sub­ţiază pentru că au avut grijă guver­nanţii României să construiască condiţii atât de bune încât românii nu se mai înmul­ţesc de la o generaţie la alta, ci tot scad.

Peste toate, nu mai vorbim că în România ponderea creditării în PIB şi a activelor bancare în PIB scade în loc să crească. Faţă de orice ţară civilizată aflată mai la vest de Tisa, România are active bancare supra PIB doar de 50%, pe când în Ungaria şi mai la vest activele bancare depăşesc 100% din PIB. Ce înseamnă asta? Înseamnă că banii băncilor nu irigă economia. Foamea de finanţare, de credite, a companiilor este evidentă atunci când statul pune la bătaie sute de milioane de lei în credite cu dobândă zero/cu garanţia statului sau în ajutoare de stat, însă băncile preferă să finanţeze locuinţele şi consumul populaţiei. Dragi bancheri, faceţi instant payment între toate băncile din România, oxigenaţi economia cu credite de investiţii, ridicaţi ţara şi veţi face şi mai mulţi bani decât până acum.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO