La începutul lunii august 2024, Peter Bosek, noul CEO al grupului Erste, proprietarul BCR, a doua bancă din România, a declarat la Viena în prima sa conferinţă de prezentare a rezultatelor financiare că Erste se uită la toate oportunităţile privind o eventuală achiziţie pe piaţa bancară românească, dar totul depinde de BNR, dacă vrea să mai lase băncile străine să investească în România.
“Ne vom uita la diferite situaţii pe piaţa de M&A pe măsură ce acestea apar pe piaţa din România. Depinde foarte mult de disponibilitatea reglementatorului de a lăsa băncile străine să investească în continuare mai mult. Este un punct crucial pe care trebuie să-l respectăm şi depinde de cum vrea România să îşi dirijeze propria piaţă bancară. Dacă suntem invitaţi pentru activităţile de M&A în România cu siguranţă vom fi dispuşi să ne uităm la acest lucru”, a menţionat Peter Bosek.
Peter Bosek, 56 de ani, noul Ceo al Erste, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est şi care în România deţine BCR, a doua bancă de pe piaţă.
Este prima declaraţie directă a unui conducător de bancă care are legătură cu România şi care explică ceea ce BNR face pas cu pas de un deceniu pe piaţa bancară românească: reducerea ponderii capitalului străin în sistemul bancar şi creşterea capitalului românesc.
Ce am scris în februarie - https://www.zf.ro/opinii/achizitia-otp-bank-catre-banca-transilvania-simpla-tranzactie-ci-pas-22263553
Erste, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est, a cumpărat în 2005 BCR, cea mai mare bancă din România, care deţinea 25% din piaţa bancară, plătind în total, prin mai multe tranzacţii, 5 miliarde de euro, o sumă imensă pentru perioada respectivă.
Până în criza din 2008, BNR a susţinut intrarea băncilor străine pe piaţa bancară românească pentru că aduceau capital, linii de finanţare în valută, knowledge, influenţă/deschidere pe plan european şi pe pieţele internaţionale şi nu în ultimul rând o capacitate de a face faţă crizelor. La vremea respectivă România nu avea capital local suficient.
Astfel se face că în 2008, anul de vârf al perioadei respective, băncile străine, atât cele venite direct, prin achiziţii, cât şi prin sucursale, au ajuns la o pondere de nu mai puţin de 88,2% în capitalul bancar românesc, în timp ce ponderea capitalului românesc, atât cel de stat, cât şi privat era de numai 11,8%. La vremea respectivă Banca Transilvania avea o cota de piata de 5,4%, CEC de 4,3% şi Eximbank de 0,9%.
Primele 3 bănci în piaţă - BCR, BRD şi Volksbank - erau toate deţinute de grupuri financiare străine, două de la Viena şi unul de la Paris. Cele trei bănci avea o cotă de piata de 42,8%.
În 2008, totalitatea activelor bancare pentru cele 43 de bănci, câte erau la vremea respectivă, era de 314, 4 miliarde lei, echivalentul a 82 de miliarde de euro.
La vremea respectivă, creditele, care erau în proporţie de 70% date în valută - euro, franci elveţieni, dolari, erau mai mari decât depozitele cu 20%, ceea ce înseamnă că sistemul bancar românesc se finanţa în valută din afară.
Criza care şi-a făcut apariţia în toamna lui 2008, a schimbat însă, de nevoie, politica BNR, mai ales după 2014.
Ce avem acum?
Conform raportului anual al BNR pe 2023, cel care are ultimele date agregate, capitalul străin a scăzut în sistemul bancar românesc de la 88,2% la 65,6%, în timp ce capitalul bancar românesc, atât cel privat, cât şi cel de stat, a crescut de la 11,8% la 34,39%.
Banca Transilvania, unde 8,2 milioane de români prin fondurile private de pensii Pilon II sunt principalii acţionari, a ajuns numărul 1 pe piaţă cu o cotă de 20,15%. BCR a coborât pe doi cu o cotă de piaţă de 13,4%, în timp ce CEC Bank, banca de stat, a urcat pe locul 3 cu o cotă de piaţă de 10,41%, depăşind BRD.
În top 3 bănci care deţin acum o cotă de piaţă de 44%, cele două bănci româneşti au ajuns la o cotă de 30,5%, după ce în urmă cu 15 ani niciuna dintre ele nu era în top 3.
Cu undă verde de la BNR, Banca Transilvania a ajuns liderul pieţei achiziţionând trei bănci, iar acum prin achiziţia celei de a patra - OTP Bank, îşi va majora cota de piaţă la finalul anului 2024 spre 25%. Şi BCR a fost interesată de OTP, la fel ca Raiffeisen şi Unicredit.
Spre surprinderea tuturor, CEC Bank şi-a triplat cota de piaţă în ultimii 5 ani printr-o creştere organică agresivă, profitând de faptul că băncile cu capital străin au bătut pasul pe loc în perioada pandemiei.
Eximbank, cealaltă bancă deţinută de stat, a crescut la o cotă de piaţă de 3,29% prin achiziţia Băncii Româneşti (BNR nu a dat voie grupului OTP să cumpere Banca Românească şi aşa a ajuns să fie achiţionată de Eximbank) şi printr-o creştere organică.
La finalul lui 2023, activele sistemului bancar românesc, de la cele 32 de bănci care operează (minus 11 bănci faţă de 2008) au ajuns la 803 miliarde de lei, echivalentul a 161,5 miliarde de euro. Spre deosebire de 2008, acum depozitele bancare sunt mai mari decât creditele, care sunt în proporţie de 70% date în lei. Acest lucru înseamnă că sistemul bancar românesc - atât băncile româneşti, cât şi cele cu capital străin - se finanţează de pe piaţa locală şi nu mai are nevoie de resurse externe.
Inevitabil, sistemul bancar românesc se va consolida în continuare pentru că sunt prea multe bănci, în special de la top 10 în jos, piaţa fiind extrem de fragmentată cu foarte multe bănci care au sub 1% şi care se bat pe o cotă de piaţă de numai 10%, având în vedere că top 10 are o cotă de piaţă care depăşeşte 88%.
Banca Transilvania, care în ultimul deceniu a fost principalul jucător pe partea de achiziţii, spune că se uită în continuare să mai cumpere ceva, Omer Tetik, CEO-ul băncii, precizând că ţinta este top 10, în caz că mai apare ceva la vânzare. Oricum, conducătorii Băncii Transilvania spun că odată ce au ajuns liderul pieţei bancare, vor să îşi menţină această poziţie atât prin creşterea organică, cât şi prin alte achiziţii, dacă va fi nevoie.
În funcţie de derularea evenimentelor geopolitice dar şi de decizii strategice, în orice moment există posibiltatea ca două bănci din top 10 să iasă la vânzare şi să atragă interesul celorlalte bănci.
Şi celelalte bănci cu capital străin din top 10 ar vrea să cumpere ceva, ar vrea să crească prin achiziţii (cum este tranzacţia Unicredit - AlphaBank), dar după cum a spus Peter Bosek, şeful Erste, totul depinde de BNR şi de modul cum vrea să arate piaţa bancară din perspectiva capitalului, cât să fie capital românesc şi cât să fie capital străin.
