Respectarea legislaţiei şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, identificarea muncii nedeclarate sau subdeclarate, verificarea respectării prevederilor privind încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României, siguranţa şi sănătatea în muncă (SSM), obligativitatea iniţierii negocierii colective, egalitatea de şanse şi tratament se vor afla pe agenda Inspecţiei Muncii şi vor face obiectul controalelor în 2025.
Inspecţia muncii are o agendă complexă, cu accent pe respectarea legislaţiei şi pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Vorbim de continuarea unor campanii mai vechi care vizează identificarea muncii nedeclarate sau subdeclarate în sectoare precum construcţii, case de noroc şi pariuri, hoteluri, restaurante. De fapt, sunt domenii vulnerabile şi de obicei sunt controale împreună cu ANAF.
Este un focus major şi pe zona de SSM (siguranţa şi sănătatea în muncă). ITM argumentează că, deşi în ultimii ani, avem tot mai mulţi furnizori externi în zona asta, rata accidentelor de muncă este în continuare la un nivel ridicat şi impune o atenţie sporită. Elementul de noutate este zona întreprinderilor mici care au resurse limitate şi unde riscurile nu sunt cunoscute sau nu sunt evaluate corect, iar protecţia salariaţilor şi securitatea lor nu sunt întotdeauna tratate cu aceeaşi prioritate de către angajatori.
Un alt domeniu vizat de controale este reprezentat de obligativitatea iniţierii negocierii colective. Obligaţia nu constă în încheierea efectivă a contractului colectiv de muncă, ci aceea de a iniţia, de a invita practic partenerul social, fie reprezentanţii angajaţilor, fie sindicatul, la negociere. În ipoteza în care la nivelul companiei nu există reprezentanţi sau sindicat, acest aspect nu anulează obligaţia angajatorului de a iniţia negocierea colectivă. El trebuie să transmită o invitaţie către angajaţi, prin care îi informează cu privire la existenţa acestei obligaţii de negociere şi, respectiv, cu privire la posibilitatea de a-şi alege reprezentanţi sau de a se organiza într-un sindicat, tocmai pentru a putea participa la procesul de negociere. În ipoteza unui control, ITM-ul verifică dacă angajatorul a informat angajaţii cu privire la această posibilitate. Nu există un termen legal, însă, în practică am observat că o dată pe an e suficient. Amenda este între 15.000 şi 20.000 de lei, nu e foarte mare, dar pentru întreprinderile mici s-ar putea să conteze. Se pune tot mai mult accent pe acest subiect al dialogului social real cu salariaţii şi cam toată legislaţia care va urma în zona dreptului muncii va integra acest cadru. Am observat că şi angajaţii au început să fie tot mai interesaţi în a-şi cunoaşte mai bine drepturile.
Şi egalitatea de şanse şi tratament este un element pe care inspectorii îl vor avea în vedere în activitatea de control. Contextul legislativ din România, chiar dacă avem multe acte normative, multe prevederi, nu este unul suficient de matur. De aceea este foarte important ca în regulamentul intern să existe prevederi care interzic discriminarea, care instituie respectarea principiului privind egalitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi. La fel, mai este o obligaţie să fie reglementate sancţiuni disciplinare specifice pentru abaterile disciplinare care constau în încălcarea prevederilor acestora referitoare la egalitatea de şanse
