• Leu / EUR4.9461
  • Leu / GBP5.7088
  • Leu / USD4.7286
Opinii

Raluca Popa, EY: Raportarea aranjamentelor transfrontaliere în baza DAC6 a fost amânată cu 6 luni. Să stăm liniştiţi?

Raluca Popa, EY: Raportarea aranjamentelor transfrontaliere în baza DAC6 a fost amânată cu 6 luni. Să stăm liniştiţi?

Raluca Popa, Partener Asociat, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România

15.07.2020, 12:30 367

Comisia Europeană a agreat, în cele din urmă, ca statele membre să amâne cu până la şase luni termenele de raportare pentru DAC6. Decizia finală aparţine însă statelor membre, amânarea fiind opţională.             

Până în acest moment, 21 de state membre au ales să amâne raportarea, majoritatea pentru şase luni, inclusiv România.

Până la amânare, primul termen de depunere a raportărilor ar fi fost 31 iulie 2020 pentru aranjamentele derulate începând cu 1 iulie 2020, respectiv 31 august 2020, pentru aranjamentele derulate retroactiv, mai precis între 25 iulie 2018 şi 30 iunie 2020. Decizia României de a prelungi aceste termene de raportare până la finalul lunii ianuarie 2021, respectiv februarie 2021 este, într-adevăr, oportună, companiile având mai mult timp să se pregătească temeinic pentru raportare.

Este important de subliniat însă că sunt încă ţări membre UE care au decis să nu amâne termenele de raportare, cum sunt Germania şi Finlanda. Austria are în vedere amânarea doar până în octombrie 2020. Prin urmare, companiile care au derulat tranzacţii cu aceste ţări nu trebuie să amâne analiza şi documentarea obligaţiilor de raportare.

De ce este atât de importantă această raportare numită DAC6 (denumire sub care este cunoscută Directiva 2018/822, al 6-lea amendament al Directivei 2011/16/EU privind cooperarea administrativă între statele membre)?

Pe scurt, DAC 6 prevede raportarea obligatorie a unor aranjamente transfrontaliere în care este implicat cel puţin un stat membru UE şi care au anumite semne distinctive. Aceste semne distinctive reprezintă anumite caracteristici ale tranzacţiilor, considerate potenţiali indicatori de planificare fiscală agresivă. Unele aranjamente sunt raportabile numai dacă trec testul beneficiului principal, şi anume dacă unul dintre principalele beneficii ale aranjamentului respectiv a fost obţinerea unui avantaj fiscal.

Formularea acestor semne distinctive este însă generică şi, la o primă citire, multe companii pot, în mod eronat, să considere că DAC 6 nu li se aplică.

În realitate, situaţiile sunt atât de variate încât este posibil ca aproape toate companiile să aibă cel puţin o tranzacţie raportabilă. O bună înţelegere a DAC 6 ne arată că sunt foarte multe tranzacţii uzuale (i.e. chiar simple tranzacţii cu bunuri sau distribuţii de dividende – explicate mai jos) care pot intra în sfera DAC 6. Multe dintre aceste tranzacţii, chiar dacă nu vor fi raportate, vor trebui foarte bine analizate şi documentate pentru a susţine decizia de a nu raporta.

De exemplu, o simplă achiziţie de bunuri pare o tranzacţie care nu ar trebui să fie raportată, până la urmă este o tranzacţie comercială uzuală, legată de activitatea curentă a unei companii. Deşi pare greu de crezut, sunt însă situaţii când astfel de achiziţii chiar trebuie raportate. În cazul în care există o achiziţie de bunuri de la o companie din grup care nu poate furniza un certificat de rezidenţă fiscală (e.g. Hong Kong, Dubai etc.) sau care aplică o cotă redusă de impozitare, această tranzacţie poate îndeplini unul dintre semnele distinctive şi deveni, astfel, raportabilă.

O simplă distribuţie de dividende sau plată de dobândă - pot fi aceste tranzacţii subiect de raportare? Ei bine, în cazul unei distribuiri de dividende sau a unei plăţi de dobândă către o persoană juridică nerezidentă trebuie analizată trasabilitatea banilor pentru a vedea dacă persoana către care se face această plată este într-adevăr beneficiarul efectiv, dacă are certificat de rezidenţă fiscală, dacă aplică vreun regim fiscal preferenţial etc.

Plăţile efectuate către ţări considerate necooperante de către Organizaţia Economică de Cooperare şi Dezvoltare (i.e. Bermuda, Insulele Cayman) vor fi raportabile. Atragem atenţia că această listă a jurisdicţiilor necooperante este revizuită periodic şi, după data de 25 iunie 2018, a suferit modificări succesive – astfel, această listă ar trebui analizată şi monitorizată permanent.

Documentarea tranzacţiilor este imperativă. Companiile sunt deja obişnuite cu prezentarea dosarului de preţuri de transfer atunci când vin autorităţile în inspecţie fiscală. De asemenea, sunt obişnuite cu prezentarea documentaţiei justificative pentru a demonstra că serviciile achiziţionate au fost efectiv prestate în beneficiul societăţii. Situaţia este similară şi în cazul DAC 6: când echipa de inspecţie întreabă dacă este ceva de raportat, trebuie pregătită deja documentaţia cu toate tranzacţiile transfrontaliere derulate şi demonstrat dacă aceste tranzacţii trebuiau sau nu să fie raportate. Documentarea tranzacţiilor care nu s-au raportat este de asemenea extrem de importantă – mai ales având în vedere că, aşa cum am arătat mai sus, unele tranzacţii sunt raportabile numai dacă trec testul beneficiului principal. Iar acest test trebuie pregătit şi documentat pentru a fi prezentat la o eventuală inspecţie fiscală.

După cum se observă, nu este simplu de identificat tranzacţiile raportabile, iar neraportarea conduce la amenzi destul de mari (până la 100.000 lei). În plus, există riscul ca autorităţile să investigheze în detaliu potenţialele aranjamente neraportate sau raportate greşit. Mai mult, lipsa unei argumentaţii scrise cu privire la analiza tranzacţiilor poate atrage şi alte consecinţe, cum sunt reclasificarea tranzacţiilor, refuzarea aplicării convenţiilor de evitare a dublei impuneri, în măsura în care beneficiarul plăţii nu poate demonstra calitatea de beneficiar efectiv sau chiar suspiciune de evaziune fiscală.

Nu în ultimul rând, în privinţa obligaţiei de raportare, aceasta nu revine numai intermediarilor (i.e. consultanţi, contabili, auditori, precum şi alţii), ci şi companiilor .

De exemplu, dacă intermediarul a ajutat parţial cu implementarea unui aranjament, raportarea pe care o va depune acesta poate fi incompletă şi, astfel, compania trebuie să raporteze/ să monitorizeze raportarea pentru a prezenta situaţia de ansamblu în mod corect. Mai mult, reamintim că anumiţi intermediari sunt scutiţi de această raportare ca urmare a secretului profesional (avocaţi, precum şi consultanţi fiscali în anumite situaţii), caz în care obligaţia de raportare revine exclusiv societăţii.

Astfel, deşi raportarea în baza DAC6 a fost amânată până în ianuarie 2021, sunt foarte multe lucruri de făcut, iar timpul nu este nicidecum prea lung. O analiză a tuturor tranzacţiilor transfrontaliere efectuate începând cu 25 iunie 2018 (de când a intrat în vigoare directiva europeană) necesită foarte mult timp. Lunile ianuarie şi februarie sunt poate printre cele mai aglomerate luni din an pentru o companie cu raportări financiare, fiscale etc.

Concluzia este clară: fiecare companie ar trebui să înceapă cât mai curând analizarea şi documentarea tuturor tranzacţiilor transfrontaliere efectuate după data de 25 iunie 2018. Această amânare de 6 luni ar trebui să fie considerată un „bonus” pentru companii, bonus ce ar trebui folosit pentru a se pregăti corect şi temeinic pentru data de 31 ianuarie 2021.

 

Raluca Popa este Partener Asociat, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9461
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9454
Azi: 4.7286
Diferență: -0,291
Ieri: 4.7424
Azi: 5.7088
Diferență: -0,7597
Ieri: 5.7525
Azi: 4.9311
Diferență: -0,3133
Ieri: 4.9466