Potrivit proiectului de ordonanta privind plata defalcata a TVA publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice are ca motivatie principala reducerea evaziunii fiscale in domeniul TVA. Mai precis, din nota de fundamentare rezulta faptul ca in anul 2016 s-a incasat un procent de 82,35% din suma reprezentand TVA declarata. Aceasta plata defalcata a TVA este menita a aduce la bugetul statului sumele declarate dar neplatite.
Or adevaratii evazionisti, respectiv cei care nu isi declara TVA datorata, nu vad cum anume vor putea fi atinsi de aceasta modificare. Pe de alta parte, autoritatile fiscale au informatii detaliate despre cei care declara si nu platesc. In loc sa obligam contribuabilii de buna credinta, nu ar fi mai benefic pentru toata lumea sa identificam sectoarele si categoriile de contribuabili care declara si nu platesc? Adica, in mod concret sa vedem care sunt sectoarele de activitate si despre cati contribuabili vorbim atunci cand ne uitam la sumele declarate si neplatite. De ce autoritatile noastre nu se inspira din modelul Poloniei, care a avut in dezbatere publica acest mecanism timp de 2 ani de zile. Forma la care a ajuns Polonia fost aceea de a permite intr-o prima faza aplicarea optionala acestei metode, incurajand contribuabilii sa o foloseasca prin oferirea de unor avantaje fiscale. Mai mult Polonia a analizat sectoarele care sunt susceptibile de evaziune fiscala si discuta in cadrul consultarilor publice posibilitatea introducerii obligativitatii metodei doar in astfel de situatii. Acest lucru ar putea face si Romania, pentru a nu pune o presiune nejustificata pe cei care se conformeaza si in acelasi timp pentru a directiona eforturile administratiei fiscale eficient catre domeniile si contribuabilii cu risc ridicat de eludare a platii TVA.
Masura care se aplica in Italia este diferita in sensul in care plata TVA de pe o factura nu se vireaza in contul de TVA al furnizorului ci direct in conturile autoritatii fiscale. Pentru ea a fost nevoie de obtinerea unei derogari din partea Comisiei Europene, pentru ca plata nu o mai facea furnizorul ci direct beneficiarul catre stat. Masura si-a dovedit eficacitatea pentru ca a venit pe fondul unei analize aprofundate a autoritatilor care au constatat fraude semnificative ale TVA in sectorul achizitiilor publice. Prin aceasta metoda TVA nu mai circula de la autoritate in calitate de beneficiar de bunuri si servicii la furnizor/prestator si apoi inapoi catre stat, ci direct de la beneficiar catre stat.
Din punctul meu de vedere, nota de plata a contribuabilului de buna credinta va creste considerabil, de la investitia in sistemul informatic pana la masurile de control pe care acesta trebuie sa le aiba in vedere pentru a se conforma cu toate obligatiilee si restrictiile impuse, amenzile fiind substantiale si directionate gresit. De exemplu, daca plata s-a facut eronat in contul curent al furnizorului si nu in contul de TVA al acestuia amenda este de 50% din valoarea TVA platita in contul gresit. Cum oare putem gasi aceasta masura proportionala cu scopul urmarit? Cu mai putin de 2 luni inainte de data propusa pentru implementarea obligatorie, respectiv 1 octombrie, este imposibil de crezut ca toate sistemele vor putea fi pregatite in termen. Si in final, marii perdanti vor fi cei care vor aloca resurse pentru conformarea si implementarea acestor modificari, erodandu-si astfel marjele de profit, ceea ce va crea avantaje competitive tot celor care nu declara si care nu sunt afectati de aceste modificari.
Ramona Jurubiţă este Partner KPMG, Head Tax and Legal
