Opinii

Răzvan Botea, ZF: Cum de a ajuns guvernul să rămână fără bani spre finalul anului şi să mărească cel mai mult deficitul bugetar, adică să se împrumute mai mult, când România are o creştere economică de 7%, aproape dublu faţă de creşterea prognozată la realizarea bugetului?

Răzvan Botea, ZF: Cum de a ajuns guvernul să rămână fără bani spre finalul anului şi să mărească cel mai mult deficitul bugetar, adică să se împrumute mai mult, când România are o creştere economică de 7%, aproape dublu faţă de creşterea prognozată la realizarea bugetului?

Autor: Răzvan Botea

27.11.2021, 15:00 2669

Când s-a făcut bugetul la începutul anului, guvernul l-a construit pe o creştere economică de 4,2%. Creşterea acum este clară, spre 7%, dar surplusul de bani la buget nu a mers spre reducerea datoriei, ci s-au majorat cheltuielile bugetate.

Atunci când apar nişte bani în plus faţă de buget şi eşti în datorii până în gât, îţi mai cumperi o pereche nouă de încălţări sau îţi plăteşti datoriile?

Statul nu putea spera la un an mai bun în 2021 din punctul de vedere al veniturilor la buget. Cei doi factori-surpriză – creşterea economică şi inflaţia mult peste aşteptări – a adus nişte bani la bugetul de stat care nu erau programaţi la începutul anului. Pe partea de cheltuieli lucrurile au mers cât de cât în linie, dar pe partea de venituri aşteptările, cel puţin cele considerate realiste la începutul anului, au fost depăşite.

La prima rectificare, guvernul Cîţu a majorat de fapt deficitul bugetar, chiar dacă mişcarea a fost „vândută” ca o reducere – deficitul bugetar a scăzut ca pondere în PIB ca urmare a creşterii PIB, dar în sumă absolută a crescut de fapt. Guvernul s-a trezit cu o prognoză de creştere economică de 7%, în loc de 4,2%, pe cât s-a construit bugetul. Atunci, ca şi acum la a doua rectificare bugetară, în loc să mai scadă din deficitul bugetar uriaş de 7% din PIB, a ales să crească cheltuielile bugetare.

Acum, după o toamnă tumultoasă din toate punctele de vedere, vine a doua rectificare bugetară şi proiectul de act normativ prevede din nou o majorare în sumă absolută (până la 83 mld. lei), dar o scădere, chiar dacă aproape nesemnificativă, a deficitului raportat la PIB (de la 7,16% la 7,13%). „Cadoul”, din nou nesperat, din toamna aceasta a fost inflaţia. Inflaţia umflă PIB-ul, însă doar în termeni nominali, iar creşterea preţurilor înseamnă şi venituri în mod direct mai mari la buget. De exemplu, nivelul de încasări din TVA, a doua cea mai importantă resursă a bugetului de stat: cu cât cresc preţurile mai mult, cu atât încasările din TVA cresc. Iată că, totuşi, atât fostul ministru interimar al sănătăţii Cseke Attila, cât şi fostul ministru al muncii Raluca Turcan au spus că în buzunarele ministerelor nu au mai rămas bani pentru salarii, respectiv salarii, pensii şi alocaţii.

„Ca urmare a acestei rectificări bugetare deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) a crescut la 83.800 milioane lei, acesta reprezentând 7,13% din PIB în scădere faţă de nivelul de 7,16% din PIB cât s-a stabilit iniţial”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară, publicat de Finanţe joi seară, înainte de învestirea cabinetului Ciucă.

Până una-alta, toţi economiştii vorbesc, probabil mai mult pentru ei şi pentru noi, presa, că deficitul va fi ce în ce mai greu de stăpânit începând cu anul viitor. În loc să profite de creşterea economică neaşteptată de anul acesta, guvernul nu a început aşa-zisa consolidare fiscală, adică scăderea cheltuielilor în cazul de faţă (creşterea veniturilor necesită un efort mai lung) şi a pasat-o în 2022 şi 2023. Nimeni nu ştie ce va fi atunci însă, pentru că e clar că pandemia încă nu s-a încheiat, iar noul guvern şi-a luat angajamente de majorare a cheltuielilor sociale, cum ar fi pensiile. Fără îndoială că pensiile şi salariile trebuie să crească şi trebuie să crească bine, dar problema este că deficitul trebuie la rândul său să fie ajustat. Creşterea economică de anul viitor va frâna destul de puternic, chiar şi în condiţiile controlării pandemiei. Dacă iar va scăpa pandemia de sub control, cum s-a întâmplat în această toamnă, lucrurile nu vor arăta bine pentru consum şi pentru economie.

Veniturile, aşadar, vor creşte, dar nu vor mai creşte la ritmul din 2021. Cheltuielile, în schimb, vor continua să crească. Ajustarea bruscă a deficitului este posibilă, aşa cum s-a demonstrat în criza anterioară, dar cu un cost social uriaş, atunci când salariile bugetarilor au fost reduse cu un sfert şi TVA-ul a crescut cu 5 puncte procentuale.

Nimeni nu ştie exact cum va fi redus deficitul bugetar în următorii ani, dar toată lumea ştie clar un lucru: deficitul trebuie să scadă, iar pârghiile din 2021 de creştere a veniturilor vor slăbi, digitalizarea ANAF se va vedea mai încolo în venituri, iar „combaterea fermă a economiei subterane” rămâne pe to-do list.

Când cuţitul Bruxelles-ului, al agenţiilor de rating şi al pieţelor financiare va ajunge la os (România este în procedură de deficit excesiv), nota de plată a reducerii deficitului, care, în lipsa pârghiilor de mai devreme, nu se poate traduce prin altceva decât creşteri de taxe, scăderi sau îngheţarea creşterilor veniturilor, ne va fi trimisă nouă.

Până atunci, întrebarea este cum de a ajuns guvernul să rămână fără bani spre finalul anului şi să mărească cel mai mult deficitul bugetar, adică să se împrumute mai mult, când România are o creştere economică de 7%, aproape dublu faţă de creşterea prognozată la realizarea bugetului?

 
 
AFACERI DE LA ZERO