Un scandal a izbucnit miercuri între analişti financiari şi politicienii opoziţiei pe de-o parte şi ministrul Adrian Câciu, guvernul Ciucă şi Institutul Naţional de Statistica pe de altă parte. Cauza disputei: revizuirea de către Statistică a datelor ajustate sezonier privind evoluţia PIB în primul sfert şi apoi prima jumătate din 2022.
Fără a intra prea mult în detalii tehnice, INS a revizuit puternic în jos creşterea economică, pe datele ajustate sezonier, adică în funcţie de sezonalitate şi zile lucrătoare. Pe datele în serie brută însă, creşterea a rămas intactă, la fel şi PIB-ul în termeni nominali - amănuntul cel mai important din toată povestea.
Cu alte cuvinte, creşterea economică reală rămâne aproape intactă, iar PIB-ul este acelaşi. Fără un dezastru economic de proporţii în T4, cum ar fi un lockdown, pană de curent generala sau mai ştiu eu ce altă grozăvie, economia României nu are cum - matematic nu are cum - să mai crească cu mai puţin de 4-5%, poate chiar 6% în 2022.
Acestea sunt datele Statisticii, cu asta operăm, la fel ca toată lumea. Dincolo de statistică, putem să ne uităm şi în jur şi să evaluăm cu ochii noştri situaţia economică a României de acum. Sigur că avansul economic de astăzi nu promite neapărat avansul de mâine, dar atât în statistici, cât şi în „teren”, lucrurile nu arată a criză.
Revenind la statistică. INS a mai fost acuzat că unele date cu frecvenţă lunară – cum ar fi creşterea comerţului cu amănuntul - nu se corelează cu datele despre evoluţia PIB, care vin trimestrial. Să vedem cum arată datele. Principalul argument aici este inflaţia: ce a crescut, a crescut sub inflaţie. Doar că INS menţionează la precizările metodologice că influenţa inflaţiei a fost eliminată, deci vorbim de o creştere reală.
Aşadar, avem variabila proxy pentru consumul privat (principala ramură a PIB şi motorul creşterii), adică cifra de afaceri din retail, mai mare cu 4,5% în primele 9 luni din 2022, faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Creştere reală, repet, după ce a fost eliminată inflaţia.
Iată că o bună parte din misterul creşterii economice este elucidat.
Mai departe: consumul de servicii, atât consumul privat de servicii, cât şi cel din partea instituţiilor, este la un plus de 27% la 8 luni din 2022.
Iată, aşadar, că avem o creştere foarte bună a consumului privat de bunuri (+4,5%) şi o creştere fantastică a consumului de servicii, atât privat, cât şi public (+27%). Consumul final a adus 4,9 pp. din creşterea economică de 5,9% din 2021 şi a contribuit la formarea PIB cu 80%.
Investiţiile au crescut de asemenea, atât cele publice, cât şi investiţiile străine directe. Sub inflaţie cam cu 1 pp., este drept, dar au crescut, iar efectul investiţiilor se propagă în economie dincolo de simpla cheltuială cu investiţia.
Exportul net va fi clar din nou pe minus, dar aşa este în fiecare an. Deficitul comercial record la bunuri va trage, din nou, economia în jos. O parte din acest efect este însă contrabalansat de faptul că majorarea importurilor înseamnă, de fapt, creşterea consumului, principalul motor al creşterii economice.
Dincolo de datele statistice, aşa cum a observat şi guvernatorul Mugur Isărescu sau executivul român Dragoş Damian şi, de altfel, cum putem observa cu toţii, terasele s-au golit doar din cauza frigului, mallul este plin, pe Valea Prahovei în week-end e „jale” şi în Poiana Braşov s-au vândut revelioanele de lux ca pâinea caldă.
Nimeni nu poate promite că 2023 va fi un an bun, dar 2022 rămâne cel mai bun an din istoria economică a României. De departe
