Tesla îşi propune să revoluţioneze infrastructura energetică a lumii prin noile sale baterii de stocare a energiei electrice. Nigeria, mare producător de petrol, se confruntă cu o criză a carburanţilor. Statul francez regândeşte sectorul nuclear. În România companiile de stat profitabile renunţă la ambiţiile de a investi şi vor să scape de profit distribuindu-l ca dividende. Parlamentul abordează tema salariilor de la Transelectrica. În Marea Neagră a început forajul la sonda din zona Flamigo, sonda care ar putea repune România pe harta zonelor importante în hidrocarburi.
Una dintre cele mai importante dezvoltări la nivel mondial în luna mai a vizat compania americană Tesla care a lansat noi baterii de stocare a energiei electrice destinate locuinţelor, firmelor şi companiilor de utilităţi.
Demersul este unul cu adevărat revoluţionar, putând duce la transformarea fundamentală a infrastructurii energetice a lumii. Practic, răspândirea la scară largă a bateriilor de stocare va elimina principala particularitate a energiei electrice, şi anume, faptul că se consumă aproape simultan cu momentul producerii.
Acest lucru va diminua necesarul excesului de capacitate instalată şi va avea, pe termen mediu şi lung, un impact pozitiv asupra consumatorilor care nu vor mai fi nevoiţi să suporte costurile mari ale echilibrării sistemului. Tot la nivel internaţional am remarcat în mai, în Nigeria, o criză în aprovizionarea cu carburanţi cu care se confruntă unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, cu o producţie zilnică de 2 milioane de barili. Cozile la staţiile de benzină şi motorină din Nigeria sunt uriaşe. Peste 80% din necesarul de benzină şi motorină al ţării este importat, în condiţiile în care rafinăriile nigeriene au falimentat din cauza managementului defectuos şi corupţiei. La toate acestea se adaugă şi impunerea unui preţ de tranzacţionare la pompă de aproximativ 0,5 $/litru, coroborat cu adoptarea unui sistem de subvenţii care funcţionează deficitar.
Este de reţinut din această situaţie cât de mari şi periculoase sunt efectele proastei guvernări şi corupţiei. La nivel european este de notat dorinţa statului francez de a reorganiza sectorul nuclear prin integrarea activităţii de producere de reactoare nucleare în colosul energetic EdF. Această mutare, deşi se va face printr-o tranzacţie comercială între două entităţi (Areva şi EdF) la care statul este acţionar majoritar în timp ce acţionarii minoritari sunt diferiţi, are o componentă strategică importantă şi arată remarcabila forţă de joc a statutului francez în domeniul energetic. În ceea ce priveşte dezvoltările din sectorul energetic românesc, se constată un apetit scăzut pentru investiţii al companiilor profitabile de stat din domeniu. Acestea, fie au început să constituie depozite şi să devină finanţatori ai băncilor comerciale locale, fie vor să distribuie cifre astronomice din profit ca dividende. Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care statul român a arătat foarte multă deschidere către investiţii estimând pentru anul acesta un venit din dividendele provenind de la companiile din energie de aproximativ 100 milioane euro, cifra care va fi depăşită cu cel puţin 500%.
Ce se întâmplă? Este o problemă de sistem de guvernanţă? Nu există imaginaţie în a găsi oportunităţi de investiţii sau achiziţii locale şi regionale? Este lipsa de responsabilitate în a investi în modernizarea activelor care şi-au depăşit durata de funcţionare, pe principiul „mă rog la Dumnezeu să nu crape anul acesta“? Este altceva? Analiza acestei situaţii este complexă şi extrem de importantă pentru că efectele lipsei de investiţii ar putea fi dezastruoase pe termen mediu şi lung. Tot legat de România mi-a atras atenţia şi depunerea unei moţiuni simple privind energia în Parlament, vizând sistemul de remuneraţie al companiei Transelectrica. Un sistem de remuneraţie se stabileşte de către Bordul sau AGA fiecărei companii, în urma unui studiu comparativ făcut la alte companii cu profil similar. Este crucial ca depolitizarea şi reprofesionalizarea conducerilor companiilor de stat din energie să continue. Pentru acest lucru este nevoie de un sistem de remuneraţie decent care să atragă oameni profesionişti şi integri. Abordările populiste în legătură cu elemente de guvernanţă corporativă a unor companii listate la bursă sunt riscante deoarece ar putea cauza prejudicii actualilor investitori şi avea un impact negativ major asupra unor viitoare listări. La capitolul dezvoltări pozitive autohtone ar fi de remarcat începerea forărilor în Marea Neagră de către ExxonMobil la prima sonda din zona Flamingo a blocului Neptun. De-a lungul timpului au existat controverse între geologi în legătură cu potenţialul acestei zone cu apele cele mai adânci din blocul Neptun, unii dintre aceştia opinând că ar putea fi depozitate resurse foarte mari de hidrocarburi în acea zonă. Forajul va confirma sau infirma aceste ipoteze.
Răzvan Nicolescu este Preşedintele Agenţiei Europene de Reglementare în Energie şi consultant în cadrul Deloitte. În anul 2014 a fost ministrul român al energiei.
