Zilele acestea, daca stai de vorba cu orice bancher de investitii sau analist economic, se plange de ceva imperceptibil ce pluteste in aer, varianta pentru business a prevestirilor sumbre ale mamei Omida: sentimentul negativ din piata. Dupa criza sectorului subprime (grupa de active clasificate sub ratingul minim pentru investitii) care a afectat mai toate bancile de pe Wall Street si panica legata de colapsul unei banci in Marea Britanie (Northern Rock), oamenii sunt chiar mai atenti ca de obicei cu tendintele economice. Pe de alta parte, vor fi si cei care vor profita cu varf si indesat de aceasta frica, asumandu-si niste riscuri calculate.
Sentimentul negativ din piata e pur si simplu o frica. Frica e definita in arealul economic drept un sentiment anticipativ, cuantificabil care poate declansa reactii in lant prin simpla ei prezenta si prin simplul fapt ca actorii economici isi modifica comportamentul sub imperiul ei. Aceasta frica poate avea repercusiuni la nivelul consumatorilor, la nivelul companiilor, iar in final la nivelul intregii economii.
Efectele fricii consumatorilor sunt destul de usor de explicat. Este o teama a zilei de maine, o teama de scumpirile in lant care ii fac fie mai grijulii in cheltuieli, fie pur si simplu mai prudenti in luarea de credite si in consum, in general. Pe de o parte, aud un murmur al oamenilor obisnuiti, prin magazine: dom'le, s-a scumpit painea, uleiul, zaharul si cate si mai cate. Pe de alta parte, aceste cresteri (totusi moderate, avand in vedere precedentele istorice) n-au fost contrabalansate, ca in anii trecuti, prin scaderi ale preturilor la majoritatea alimentelor. Chiar daca in 2008 pretul energiei electrice, de pilda, nu va fi modificat substantial, perceptia de scumpiri in general poate induce temperarea consumului sau domolirea ratei de indatorare. Aceasta ar insemna la randu-i indici de profitabilitate mai scazuti pentru firme producatoare, precum si pentru banci.
Frica in domeniul companiilor este mai putin vizibila, insa cu efecte la fel de radicale. Ea nu se traduce doar in nervozitatea traderului care sta cu ochii atintiti pe un monitor cu grafice unde constata tot felul de lucruri in scadere: indicele bursier (inapoi la cotatia de la inceputul anului), indicii de profitabilitate ai majoritatii companiilor sau cotatia leului vizavi de euro (la minimul ultimelor 19 luni). Se traduce si intr-o prudenta mai mare a bancilor atunci cand acorda credite, cerand mai multe garantii eligibile. Se traduce si la nivelul majoritatii agentilor economici printr-o concurenta mai acerba in primul an de dupa integrarea in UE, erodand rata de profitabilitate.
Frica macroeconomistilor combina doua efecte pomenite mai devreme cu modul in care economia performeaza in prezent. Astfel, ba aud ca salariul minim de 500 de lei este o catastrofa pentru inflatie (nu este, dar orice cifra peste acest cuantum ar putea fi!), ba aud ca deprecierea leului este exagerata (ea se va corecta usor spre sfarsitul acestui an, inainte de a-si continua tendinta actuala prin februarie anul viitor), ba aud ca deficitul de cont curent nu este sustenabil (este ingrijorator, insa este sub cel inregistrat de Bulgaria - de aproape 14%). Strigatele panicarde sunt in general asociate unei viziuni limitate a tendintelor economice prin compararea unui set insuficient de date. Pentru mai multa acuratete, ar trebui sa ne uitam la un orizont de 3-4 ani, nu doar la cifrele de anul trecut sau chiar de luna trecuta.
Cumularea acestor temeri nu este irationala (ele au, intr-adevar, o baza analitica). Este insa exagerata si poate influenta economia destul de serios. Este exagerata deoarece toate modelele matematice ale comportamentului bursier arata ca fluctuatiile initial subestimeaza, iar in urma unui soc exogen supraestimeaza tendintele fundamentale (pana in momentul in care riscul isi gaseste reflectarea la pretul corect in indicii economici). Asta inseamna ca in urma unei corectii insuficiente urmeaza o corectie mai radicala decat era necesar, iar in cele din urma o revenire apropiata de valorile initiale. Insusi guvernatorul spunea sambata ca, per ansamblu, economia merge inca bine, desi se fac unele corectii.
Asta nu inseamna insa ca nu vor exista reactii exagerate ale actorilor de pe piata (cu efecte macro destul de serioase). Vor exista insa, ca o contrapondere, castiguri substantiale pentru cei care pariaza impotriva pietii si cumpara atunci cand sentimentele negative din piata domina, iar actorii importanti sunt prada unei frici corozive.
Razvan Orasanu este consilier de stat al primului-ministru si membru in Consiliul de Indrumare si Supraveghere al AVAS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
