Opinii

Reacţie în lanţ: Creşterea inflaţiei a dus la majorarea dobânzilor, care a dus la scăderea valorii titlurilor de stat româneşti, ceea ce a lovit Pilonul II de pensii, unde 7,7 milioane de români au banii. Şi cei care au cumpărat direct titluri de stat de la Finanţe au intrat pe minus

Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Reacţie în lanţ: Creşterea inflaţiei a dus la...

Autor: Cristian Hostiuc

22.11.2021, 00:41 5066

7,743 milioane de români au banii de pensie în Pilonul II, acolo unde lunar 3,75% din salariul brut se duce într-unul din cele şapte fonduri administrate privat.

Conform datelor ASF, organismul de reglementare, până la finalul lunii octombrie 2021 s-au strâns active totale de 86,971 miliarde de lei (17,6 miliarde de euro).

La finalul anului trecut Pilonul II avea active totale de 75,137 de miliarde de lei. Anul acesta au intrat în Pilonul II de pensii în luna august, de exemplu, 841 de milioane de lei, sau 776 de milioane de lei în aprilie, alt exemplu, din contribuţia de 3,75% din salariul brut.

Pilonul II de pensii a ajuns cel mai mare investitor în titlurile de stat adică a ajuns cel mai mare finanţator al guvernului, iar pe partea investiţiilor în acţiuni a ajuns cel mai mare acţionar al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţă, de exemplu.

Contribuţia medie lunară per participant în octombrie era de 209 lei, cu 233 de lei la NN Pensii (angajaţii care au pilonul II la NN Pensii au salariile cele mai mari - salariul brut de 6.213 lei, adică 3.635 lei net) şi 193 de lei la fondul Aripi, administrat de Generali (salariul brut de 5.146 de lei, adică 3.010 lei net).

Cel mai mare fond Pilon II este NN, cu peste 2 milioane de participanţi şi active totale de 30,455 miliarde de lei, reprezentând 35% din piaţă, iar pe locul 2 este AZT Viitorul Tău administrat de Allianz Ţiriac, cu active totale de 18,6 miliarde de lei, adică 21% din piaţă.

Cea mai mare parte a activelor este investită în titluri de stat – 52,7 miliarde de lei la finalul lunii octombrie 2021, reprezentând 60% din activele totale.

NN are investiţii în titluri de stat de 63,6% din active, în timp ce fondul administrat de BRD are 66%.

În acţiuni sunt investiţi 21,8 miliarde de lei, reprezentând 25% din activele totale ale celor şapte fonduri Pilon II.

Rata medie de rentabilitate anuală era în octombrie de  5,83%.

Foarte puţină lume ştie cum se calculează valoarea la zi a activelor celor şapte fonduri, din care rezultă valoarea unitară a unui titlu de participare. În momentul în care intră contribuţia lunară, aceasta se împarte la valoarea unitară la zi şi fiecare participant primeşte un număr de titluri. Aceste titluri constituie portofoliul fiecărui participant. În momentul în care cineva iese la pensie, fondul Pilon II trebuie să-i plătească contribuţia totală de titluri acumulată în timp, înmulţită cu valoarea la zi a unui titlu de participare.

Dar această valoare la zi a unui titlu poate să varieze în funcţie de valoarea portofoliului deţinut. În cazul acţiunilor, se ia preţul unei acţiuni într-un anumit moment. La fel se întâmplă şi cu valoarea unui titlu de stat. Valoarea unui titlu de stat poate să varieze în funcţie de dobânzile de pe piaţă, inflaţie, ROBOR, condiţii macroeconomice, chiar şi crize politice.

Din a doua parte a acestui an, odată cu creşterea dintr-odată a inflaţiei, a intervenit şi creşterea dobânzilor – ROBOR la trei luni era cotat în vară la 1,67%, iar acum a ajuns la 2,6%.

Această creştere a dobânzilor se reflectă în valoarea la zi a titlurilor de stat, care din vară au început să scadă, pentru a reflecta noile dobânzi din piaţă. (Indicatorul curent folosit este randamentul, care reprezintă raportul dintre cupon – dobânda la care a fost emis titlul – şi valoarea de tranzacţionare a unui titlu de participare; când valoarea unui titlu scade, randamentul creşte, pentru că acest randament trebuie să reflecte valoarea dobânzilor de pe piaţă în acel moment.)

Având în vedere că 60% din portofoliu este investit în titluri de stat - cele mai multe româneşti -, în momentul în care dobânzile au început să crească, valoarea titlurilor a început să scadă, ceea ce se reflectă în activele totale ale fondurilor Pilon II. Spre exemplu, dacă în septembrie valoarea portofoliului de titluri de stat fusese de 53,297 de miliarde de lei, în octombrie valoarea portofoliului de titluri de stat scăzuse la 52,705 miliarde de lei, adică un minus de 529 milioane de lei.

Acest lucru se reflectă şi în rentabilitatea titlurilor de participare. În octombrie, rata medie de rentabilitate era de 5,83%, în scădere faţă de august, când fusese 6,3%, în iulie, când fusese 6,11% sau în iunie, când a fost 6,54%.

Indice VUAN Entităţi radiate Pilonul II

Spre exemplu, dacă cineva a avut norocul să iasă la pensie în iulie, când încă inflaţia era sub control iar dobânzile nu crescuseră, a ieşit cu o valoare a titlurilor de participare mai mare decât cineva care a ieşit la pensie în octombrie.

Pentru că foarte multă lume nu prea ştie de banii acumulaţi în Pilonul II de pensie, o asemenea scădere trece neobservată.

Dacă dobânzile de pe piaţă vor continua să crească, atunci şi valoarea titlurilor de participare va scădea.

Scăderea mai este atenunată prin faptul că lunar intră bani noi, care sunt plasaţi de data aceasta în titluri de stat la dobânzi mai mari.

În 2012, ca un exemplu, titlurile de stat româneşti aveau dobânzi de 6% pentru că ROBOR era la 6%. În momentul în care ROBOR a început să scadă, odată cu scăderea inflaţiei şi reducerea dobânzilor la BNR, valoarea titlurilor de stat acumulate în Pilonul II de pensie a început să crească, ceea ce a dat prilejul administratorilor să raporteze randamente superioare ratei inflaţiei. În acest an, cu o inflaţie de 8% (octombrie 2021/octombrie 2020), administratorii nu au putut obţine aceeaşi rentabilitate pe Pilonul II.

Conform legii, cei şapte administratori garantează numai valoarea nominală a contribuţiei fiecărui participant, minus taxele de administrare, fără a avea obligaţia obţinerii şi plăţii unor randamente care să fie echivalentul inflaţiei, de exemplu.

În Pilonul II de pensii încep să se acumuleze sume foarte mari de bani, spre 8-9 miliarde de lei pe an numai din contribuţii nominale, la care se mai adaugă, dacă plasamentele sunt bune, câştiguri din valoarea activelor deţinute.
Până acum, de la înfiinţare, administratorii au plătit pensii de aproape 1 miliard de lei.

Ieşiri majore de bani se vor întâmpla peste 10-15 ani, atunci când ies la pensie cei din generaţia decreţeilor, care sunt foarte mulţi.

Să sperăm că administratorii vor avea inspiraţie, mai ales că vin vremuri complicate, cu dobânzi în creştere, ceea ce afectează portofoliul anterior de titluri de stat, şi cu o volatilitate mai ridicată pe piaţa acţiunilor.

Creşterea dobânzilor de pe piaţă s-a văzut şi în valoarea curentă de tranzacţionare a titlurilor de stat Fidelis, vândute către populaţie la începutul acestui an sau anul trecut, unde unele emisiuni au coborât sub valoarea nominală. Spre exemplu, sunt titluri care, la o valoare nominală de 100 de lei, preţul curent de piaţă a coborât la 95,71 lei, ceea ce înseamnă o pierdere de 5% la zi. Dacă cineva vrea să-şi vândă titlurile de stat deţinute, nu va lua 100 de lei pe ele, cât a plătit în valoare nominală, ci doar 95,7178 de lei.

P.S. Într-o opinie scrisă pe paagina lui de LinkedIn săptămâna aceasta, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale şi fost director de investiţii la NN Pensii, cel mai mare administrator Pilon II, spune că prin nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiei – în loc să fie 6%, conform legii, contribuţia a rămas la 3,75% - fiecare participant a pierdut 21,9% din valoarea care ar fi trebuit să fie acumulată.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO