Opinii

Reff & Asociaţii: Procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă pe durata stării de alertă, primele măsuri adoptate în contextul actualei pandemii

Reff & Asociaţii: Procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă pe durata stării de alertă, primele măsuri adoptate în contextul actualei pandemii

Florentina Munteanu, Partener, Miruna Stanciu, Senior Associate, şi Marina Niţă, Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal România

15.05.2020, 11:38 101

Pe durata stării de urgenţă autorităţile din România au adoptat o serie de măsuri cu caracter excepţional. Acestea au constat, pe de o parte, în restricţii impuse în scopul prevenirii răspândirii COVID-19, ce au dus la încetarea parţială  sau totală a activităţii mai multor operatori economici, şi, pe de altă parte, în măsuri menite să limiteze consecinţele economice generate de pandemie, cum ar fi suspendarea temporară, la cerere, a obligaţiei de plată a ratelor la contractele de credit/leasing, suportarea de către stat a indemnizaţiei de şomaj tehnic etc.

Însă, deşi criza generată de pandemie şi măsurile adoptate au afectat profund mediul de afaceri, cadrul legislativ privind insolvenţa şi falimentului a rămas în mare parte neschimbat.

Spre exemplu, în ciuda faptului că mulţi operatori economici şi-au încetat total sau parţial activitatea ca urmare a măsurilor impuse de autorităţi, obligaţia societăţilor aflate în stare de insolvenţă de a formula cerere de deschidere a procedurii, în termen de 30 de zile de la data apariţiei stării de insolvenţă, s-a menţinut şi pe durata stării de urgenţă. În mod similar, nu doar debitorii, ci şi creditorii puteau solicita deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorilor acestora, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 85/2004 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

O lege care prevede măsuri concrete de protecţie şi în acest domeniu, respectiv Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, a fost adoptată de Parlamentul României abia în data de 13.05.2020. Legea a fost promulgată de Preşedintele României prin Decretul nr. 261/2020 şi va intra în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Legea vine să sprijine atât societăţile care se confruntă cu dificultăţi financiare (lipsa lichidităţilor, creşterea datoriilor etc.), precum şi pe cele aflate în prezent în proceduri de preinsolvenţă/insolvenţă, care ar putea fi afectatate de măsurile de limitare a efectelor negative ale răspândirii COVID-19.

Deschiderea procedurii insolvenţei la cerere debitorilor – o opţiune pe durata stării de alertă

Cea mai importantă modificare adusă de noua lege constă în suspendarea obligaţiei societăţilor de a solicita deschiderea procedurii în termen de maxim 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă, indiferent dacă această stare exista la data intrării în vigoare a legii sau va apărea pe durata stării de alertă. Aşadar, deschiderea procedurii insolvenţei devine o opţiune aflată la îndemâna debitorului, şi nu o obligaţie legală a acestuia, termenul legal de 30 de zile începând să curgă de la data încetării stării de alertă.

Totodată, până la încetarea stării de alertă se suspendă şi termenul de cinci zile în care debitorii, angrenaţi în negocieri extrajudiciare sau, după caz, derulate în cadrul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de concordat preventiv, aveau obligaţia depunerii cererii de deschidere a procedurii.

Condiţie suplimentară pentru deschiderea procedurii insolvenţei la cererea creditorilor

În cazul creditorilor, noutatea constă în faptul că aceştia pot formula cerere de deschidere a procedurii insolvenţei numai după ce fac dovada că au încercat anterior, în mod rezonabil, să încheie o convenţie de plată cu debitorii. Reglementarea nu este însă clară cu privire la categoria de debitori pentru care este valabilă această obligaţie.

La o primă vedere, pare că regula se aplică pentru acei debitori care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: şi-au întrerupt activitatea total sau parţial, ca efect al deciziilor adoptate de autorităţi în perioada stării de urgenţă pentru prevenirea pandemiei COVID-19 şi, după caz, deciziile astfel adoptate se menţin şi în perioada stării de alertă. Aşadar, din interpretarea textului legal, se pare că societăţile care îşi reîncep activitatea la capacitate totală odată cu încetarea stării de urgenţă, nu vor putea beneficia de această prevedere.

Valoarea-prag a creanţei pentru deschiderea procedurii insolvenţei

Valoarea minimă a creanţei prevăzută de Legea nr. 85/2014 de la care poate fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei a fost mărită, pe durata stării de alertă, atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, de la 40.000 de lei la 50.000 de lei. Modificarea se aplică, însă, doar în cazul debitorilor care îndeplinesc condiţiile menţionate anterior.

Totodată, pe durata stării de alertă se suspendă şi alte prevederi din Legea 85/2014. Astfel, pe durata stării de alertă, debitorii pot solicita intrarea în insolvenţă, chiar şi în situaţia în care cuantumul creanţelor bugetare este mai mare de 50% din totalul declarat al creanţelor acestora. De asemenea, executarea silită nu poate fi începută pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvenţă care au o vechime mai mare de 60 de zile.

Măsuri privind societăţile aflate în proceduri de redresare financiară şi in perioada de observaţie

În cazul procedurilor de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a noii legii, perioada în care se desfăşoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv, respectiv perioada de elaborare sau negociere a ofertei de concordat, după caz, se prelungeşte cu maximum 60 de zile. De asemenea, se prelungeşte cu două luni perioada pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat, în cazul debitorului aflat în executarea concordatului preventiv la data intrării în vigoare a legii.

Debitorii aflaţi în perioada de observaţie la data intrării în vigoare a legii vor beneficia de o extindere de drept, cu trei luni, a acesteia, precum şi a termenului în care poate fi propus un plan de reorganizare (chiar atunci când acest termen a început deja să curgă).

De asemenea, dacă a fost depus un plan de reorganizare, însă perspectivele de redresare ale societăţii s-au modificat ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19, s-a reglementat posibilitatea depunerii unui plan de reorganizare modificat, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, cu condiţia notificării intenţiei de modificare către creditori, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii.

În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a legii, durata executării planului de reorganizare se prelungeşte cu două luni. De asemenea, executarea planului poate fi suspendată pentru un termen de maxim două luni, la cererea debitorului aflat în reorganizare judiciară care şi-a întrerupt total activitatea ca efect al măsurilor adoptate de autorităţi pentru prevenirea răspândirii pandemiei COVID-19. Suspendarea poate fi solicitată judecătorului sindic în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

De asemenea, durata iniţială de executare a planului de reorganizare poate fi de patru ani (spre deosebire de trei ani, cum prevede la acest moment Legea nr. 85/2014) cu posibilitatea de prelungire până la cinci ani, în cazul debitorului care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al măsurilor adoptate de autorităţi pentru prevenirea răspândirii pandemiei, pe durata stării de urgenţă şi/sau alertă. Mai mult, perioada de executare a planului de reorganizare poata fi prelungită, fără a depăşi cinci ani, şi de către debitorii aflaţi în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a legii, care şi-au întrerupt total sau parţial activitatea ca efect al măsurilor adoptate de autorităţi pentru prevenirea răspândirii pandemiei.

 

Material de opinie de Florentina Munteanu, Partener, Miruna Stanciu, Senior Associate, şi Marina Niţă, Associate, Reff & Asociaţii Deloitte Legal România

AFACERI DE LA ZERO