Preţul petrolului a continuat să scadă în ianuarie, Uniunea Energetică din Europa nu face paşi concreţi, alegerile din Grecia ar putea avea un impact negativ asupra proiectului construcţiei conductei de gaz din Balcani iar temerile privind creşterea tarifelor la gaz în România nu s-a adeverit.
Luna ianuarie a fost mai liniştită din perspectiva dezvoltărilor din energie, datorita perioadei de vacanţă. Cu toate acestea, mediul internaţional a fost sub impactul scăderii cotaţiilor internaţionale la petrol. S-a comunicat foarte mult despre acest subiect.
Ar fi de menţionat doar ca SUA, cu cele 4 milioane barili produşi zilnic din surse neconvenţionale, a început sa submineze vizibil influenta asupra cotaţiilor de preţ pe care OPEC a avut-o in trecut. Producţia SUA, coroborata cu o producţie peste aşteptări in Irak si Libia si cu dorinţa Arabiei Saudite de a-si menţine cota actuala de piaţa sunt factorii majori care au generat scăderea de preţ.
Cei care au de pierdut sunt in zona companiilor energetice si a statelor producătoare de hidrocarburi, Rusia - al cărei PIB depinde intr-o proporţie de aproximativ 50% de sectorul de petrol si gaz - fiind printre cele mai afectate.
Toţi cei afectaţi isi vor revizui programele de cheltuieli, chiar daca bursele futures arata posibilitatea revenirii preţului barilului la 90 USD in 2020. Un alt efect al preţului scăzut al petrolului va fi încetinirea dezvoltării pe scara larga a autovehiculelor electrice si îngreunarea negocierilor internaţionale in privita schimbărilor climatice ce ar trebui finalizate anul acesta la Paris.
In privinţa mediului energetic european, sunt de semnalat încercările de a imparti atribuţiile intre cei doi comisari care răspund de domeniul energetic si discuţiile privind proiectul Uniunii Energetice Europene.
In lipsa unor suficiente capacitaţi de interconectare intre statele membre, fara o definiţie europeana a conceptului de vulnerabilitate si neavând un reglementator energetic unic european, proiectul Uniunii Energetice risca sa fie, cel puţin deocamdată, doar un deziderat politic.
La Bruxelles exista si îngrijorări legate de alegerile din Grecia ce ar putea afecta planurile europene de diversificare a aprovizionării cu gaz natural pentru regiunea sud-est europeana, dependenta de o sursa unica de import. In ceea ce priveşte Romania, 1 ianuarie nu a adus creşterea apocaliptica de preţ la gaz natural prognozata de o serie de formatori de opinie, buni experţi in a panica populaţia.
De asemenea, sistemul de aprovizionare cu gaz a trecut cu bine un test de stres real, in condiţiile unor temperaturi de -20 grade Celsius si fara importuri semnificative ruseşti. Sunt, de asemenea, de remarcat rezultatele financiare foarte bune ale companiei Hidroelectrica din 2014 si interesant de urmărit ce vor genera masurile anti-corupţie pe care Consiliul de Administraţie al Electrica SA pare hotărât sa le implementeze.
*Răzvan Nicolescu este preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene de Reglementare in Energie. In anul 2014 a fost ministru roman al energie.
