Opinii

România nu este în recesiune economică. Suntem în recesiune tehnică. Care este diferenţa?

România nu este în recesiune economică. Suntem în...

Autor: Dan Armeanu

17.08.2014, 14:34 4638

In spatiul public, in urma publicarii rezultatelor privind evolutia PIB circula ideea ca suntem in recesiune ca urmare a faptului ca sunt doua trimestre consecutive de scadere, cu toate ca PIB-ul a crescut in termeni reali cu 2,4% pe primul semestru. In urma inregistrarii acestor rezultate se poate spune ca suntem in recesiune tehnica dar nu suntem in recesiune economica. Care este diferenta dintre cele doua tipuri de recesiuni?

Termenul de recesiune tehnica a aparut prima data in anul 1967, fiind introdus de economistul american Art Okun, intr-un moment oarecum asemanator cu cel azi, si anume in timpul unui an electoral. Okun era consilierul economic al presedintelui Johnson care candida pentru un nou mandat si care se confrunta cu zvonul ca recesiunea ar putea aparea in anul respectiv, ceea ce ar fi afectat imaginea presedintelui. Astfel, Okun a incercat sa gaseasca o solutie prin care sa demonstreze ca nu este recesiune si a creat dimensiunea tehnica a acesteia. Definitia data de Okun pentru recesiunea tehnica consta in scaderea PIB in doua trimestre consecutive. In literatura de specialitate nu exista o fundamentare stiintifica a acestei definitii si nici nu a fost validata intotdeauna de realitate. De exemplu, recesiunea din SUA din 2001 nu a surprins doua trimestre consecutive de scadere a PIB. De asemenea, poate exista situatia in care trimestrele 3 si 4 consemneaza o scadere a PIB-ului iar pe tot anul PIB-ul creste. Deci, la sfarsitul anului, conform definitiei lui Okun, putem spune ca este o stare de recesiune tehnica desi PIB pe tot anul a inregistrat o crestere si nu valideaza starea de recesiune economica.

Conform Biroului National de Cercetare Economica (NBER) din SUA, recesiunea economica reprezinta un declin semnificativ al activitatii la nivel national, care dureaza mai mult de cateva luni si poate fi pusa in evidenta prin scaderea PIB-ului, a veniturilor reale ale populatiei, a numarului de angajati din economie, a productiei industriale si a vanzarilor cu amanuntul. De asemenea, NBER arata in mod expres ca nu defineste recesiunea in termeni de reducere a PIB-ului real in doua trimestre consecutive. Deci, conceptul de recesiune economica este mult mai larg decat cel de recesiune tehnica, nu se limiteaza doar la evolutia a doua trimestre a PIB-lui ci ia in considerare si alte variabile macroeconomice (productia industriala, vanzarile cu amanuntul, somajul etc.).

Recesiunea tehnica poate pune in evidenta o scadere conjuncturala a PIB-ului, poate fi un semnal de reducere a ritmului de crestere a PIB-ului sau poate fi chiar un semnal de aparitie a recesiunii economice. Recesiunea tehnica nu implica insa in mod automat recesiunea economica.

Este sau nu este acum recesiune in Romania? Raspunsul este ca nu. De ce?

In primul rand, pentru ca nu se intrunesc conditiile din definitia recesiunii data de NBER. Astfel, in primele sase luni PIB-ul a inregistrat o crestere de 2,4% fata de aceeasi perioada a anului anterior. De asemenea, in primul semestru al anului 2014 fata de primul semestru al anului 2013 productia industriala a crescut cu aproximativ 9%, volumul cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul a crescut cu aproximativ 8,6% iar castigul salarial net real a crescut cu 3,8%. Un alt indicator important luat in considerare este numarul mediu de salariati care a crescut in primele cinci luni al anului 2014 cu 0,8% fata de aceeasi perioada a  anului anterior.

In al doilea rand, scaderea PIB-ului in ultimele doua trimestre este determinata si de efectul de baza din anul anterior, cand PIB-ul a crescut intr-un ritm foarte mare, de 4,3% in trimestrul trei si de 5,1% in trimestru patru, in special pe seama productiei agricole foarte bune.

In al treilea rand, in comunicatul Eurostat se specifica faptul ca ajustarea sezoniera a datelor nu a inclus si numarul de zile lucratoare raportat la totalul perioadei analizate. Dar, conform Eurostat, numarul de zile lucratoare poate afecta in mod semnificativ ratele de crestere iar aproape toate statele din UE cuprind in ajustarea sezoniera corectia bazata pe numarul de zile lucratoare. Astfel, tinand cont de faptul ca scaderea din primul trimestru a PIB-ului fata de trimestrul anterior este nesemnificativa din punct de vedere statistic, in cazul in care se opereaza o ajustare care sa contina si numarul de zile lucratoare, PIB-ul din primul trimestru poate inregistra stagnare sau crestere fata de perioada anterioara. Mai mult, atunci cand se vor introduce datele in serie din trimestrul trei acestea vor afecta trend-ul seriei si este posibil sa se inregistreze, de asemenea, o stagnare sau o crestere a PIB-ului. Tinand cont de toate aceste aspecte statistice, scaderea din primul trimestru nu este concludenta, fiind de tip statistic, in marja statistica.

Nu in ultimul rand, pentru ca daca se mentine ritmul de crestere inregistrat in trimestru al doilea pana la sfarsitul anului atunci cresterea economica este de aproximativ 2%. Mai mult, chiar daca ritmul scade sau chiar daca devine usor negativ in continuare, tot se inregistreaza crestere economica la sfarsitul anului.

Cum trebuie interpretate rezultatele slabe inregistrate in trimestrul al doilea?

Ca un semnal de alarma. Recesiunea tehnica este, intr-adevar, de natura statistica dar este si un semnal de alarma, punand in evidenta scaderea foarte mare a ritmului de crestere economica de la o medie de 4,4% a trimestrelor trei, patru ale anului 2013 si unu al anului 2014, la 1,4% in trimestrul doi al anului 2014. Volatilitatea mare a ritmului de crestere generata de structura dezechilibrata a cresterii economice, combinata cu potentialul redus de crestere a economiei situat in jurul cifrei de 2% pot conduce la aparitia unor fenomene statistice de genul recesiunii tehnice. Ajustarea ritmului de crestere a fost determinata de eliminarea efectului conjuctural al agriculturii, de scaderea ritmului de crestere a industriei si a exporturilor dar mai ales din cauza lipsei investitiilor si a masurilor fiscale introduse la inceputul anului, care au avut un impact negativ asupra potentialului de crestere a economiei. Astfel, trebuie ca ajustarile bugetare sa nu se faca prin sacrificarea cheltuielilor cu investitiile iar sectorul privat trebuie sustinut prin politici fiscale coerente, realiste si predictibile, de stimulare a ocuparii si a comportamentului investitional.

In concluzie, Romania nu se afla in recesiune economica si va inregistra o crestere economica la sfarsitul anului, recesiunea tehnica fiind o aparitie conjuncturala generata de volatilitatea mare a unui model de crestere cu potential redus. Dar, in acelasi timp recesiunea tehnica poate fi un semnal serios de intrare in stagnare sau recesiune pentru o economie care prezinta numeroase dezechilibre structurale. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO